Familia în lumea contemporană

Iosif Enășoae, coord., Familia în lumea contemporană, Iaşi 2015, 284 p., 17×24, ISBN 978-606-578-240-2, 30 lei.

Editura „Sapientia” anunta aparitia cărții Only you. Dă-i iubirii o șansă, scrisă de Gabriele Kuby și tradusă de dr. Alexandru Ș. Bologa. Cartea apare în colecția „Creștinism în contemporaneitate” în formatul 11×17 cm, are 76 pagini poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum și de la celelalte librării catolice din țară la prețul de de 5 lei.

Gabriele Kuby este una dintre persoanele care trag semnale de alarmă serioase cu privire la ideologia gender și la efectele devastatoare ale acesteia. Cartea Only You. Dă-i iubirii o șansă depășește puțin cadrul teoretic și se plasează într-unul mai personal, acela al mărturisirii. După cum lasă să se vadă și titlul, aceste pagini sunt o provocare pe care autoarea o adresează tinerilor de azi, și anume, ca aceștia să-și reevalueze propriul sistem de valori, propriul mod de a gândi și să descopere adevărata libertate.

Totuși, pentru a-i „descuraja” pe falșii căutători, autoarea își începe cartea cu un avertisment: „Nu e pentru toți!” A căuta fericirea și libertatea înseamnă a porni pe un drum plin de eforturi, înseamnă a-ți sufleca mânecile și a te apuca de treabă. Ce anume, mai exact? Autoarea subliniază cu insistență: să te întrebi despre adevăr și să-l realizezi, chiar dacă acest lucru înseamnă să înoți împotriva curentului.

Primul lucru pe care un tânăr are nevoie să-l înțeleagă este că iubirea și sexul nu sunt același lucru. Cu simplitate, Gabriele Kuby clarifică sensul profund al iubirii și propune cititorului un exercițiu practic în acest sens. Doar în lumina iubirii, actul sexual își dezvăluie adevărata valoare de dăruire și împlinire a acestei dăruiri.

Pentru că îi avertizează pe tineri asupra pericolului pe care ideologia gender o are asupra propriei lor identități, autoarea face o scurtă prezentare a Revoluției sexuale din 1968, ca martoră „din culise”. Ceea ce această așa-zisă revoluție dorea să câștige era libertatea absolută. Ce înseamnă libertatea și care este legătura sa cu adevărul? Răspunsul Gabrielei Kuby este de fapt propunerea de a ne analiza libertatea personală din mai multe puncte de vedere.

Dacă primele cinci puncte ale cuprinsului sunt un ajutor benefic pentru o autentică autocunoaștere, în cea de-a doua parte a cărții, cititorul este invitat să se gândească serios la viitor și să se ancoreze cu putere în idealul pe care și-l propune. Cum ar arăta bărbatul/femeia de vis? Sau care sunt argumentele concrete pentru a trăi o viață curată? Câteva dintre aceste răspunsuri ne sunt oferite de Gabriele Kuby.

Idealul creștin de curăție poate părea aproape de neatins. Autoarea ne asigură însă că totul este posibil dacă cerem acest dar de la Dumnezeu. Și va fi un pas mare spre fericire dacă facem acest lucru, dacă „dăm iubirii adevărate o șansă”.

Acest mic manual se adresează tuturor tinerilor care au curaj să parieze pe fericirea adevărată, mergând împotriva unui curent care îi depersonalizează și îi transformă în instrumente de manipulare. Care este forța acestor oameni? Realitatea că „Dumnezeu îi iubește”.

 

David Eduard Cristian

Lumea este însetată de Sfânta Scriptură

Corneliu Berea, Alois Bulai, Lumea este însetată de Sfânta Scriptură, Iași 2016, 14×20, 44 p., ISBN 978-606-578-265-5, 10 lei.

La Editura „Sapientia” a apărut de curând cartea Lumea este însetată de Sfânta Scriptură, scrisă sub forma de interviu de pr. Cornel Berea și pr. Alois Bulai. Cartea apare în colecţia „Creștinism în contemporaneitate”, în format 14×20, are 44 de pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţară la prețul de 10 lei.

 

În luna aprilie 2015, pr. Alois Bulai, profesor de exegeză şi teologie biblică la Institutul Teologic Romano-Catolic din Iaşi, a avut răbdarea şi bunăvoinţa de a-mi acorda două întrevederi, în cadrul cărora am dorit să abordez relaţia sfinţiei sale cu Biblia. Metoda cea mai potrivită mi s-a părut a fi cea a „interviului”, cu dorinţa de a surprinde oarecum spontan ceea ce este strict personal şi, adesea, nu foarte cunoscut din viaţa aceluia care a avut cea mai mare contribuţie la traducerea modernă a Bibliei în limba română, în Biserica Romano-Catolică.

Îmi pregătisem dinainte unele întrebări, iar altele au apărut pe parcurs, de-a lungul discuţiei. De altfel, cei care au avut ocazia de a sta mai pe îndelete de vorbă cu părintele ştiu că răspunsurile lui pot să trezească întrebări neaşteptate, ca şi momente de tăcere, de reflecţie. Uneori, mi s-a părut că părintele Alois îşi citea propriul itinerar de viaţă în mod biblic, dacă-mi este permis să mă exprim astfel. Lectura sapienţială a vieţii, specifică unor cărţi din Biblie, caută să surprindă neprevăzutul lui Dumnezeu, neaşteptatul care se coboară în viaţa noastră. Cel-imposibil-de-înţeles se află la început de drum, dar devine Cel pe care îl adorăm la sfârşitul itinerarului.

Am simţit adesea că unele întrebări ar fi putut fi formulate diferit, cu scopul de a obţine şi mai multe detalii. Am dorit să respect însă o caracteristică umană a interlocutorului meu, pe care o consider rară: reţinerea în a vorbi despre sine şi despre propria activitate. A traduce Biblia, muncă pe care nu oricine poate să o ducă la bun sfârşit, ar putea fi un titlu de glorie şi chiar de orgoliu. Nu şi pentru părintele Bulai. Pentru el, o astfel de muncă a reprezentat un privilegiu şi o slujire, ambele nemeritate, ambele imposibil de atins fără colaborarea mai multor persoane, pe care părintele are mereu grijă să le menţioneze.

Interviul nu a fost foarte lung. Scopul acestuia nu a fost publicarea unei cărţi voluminoase. Intenţia reală a fost aceea de a oferi o mărturie şi un îndemn: mărturia unei iubiri reale faţă de Cuvântul lui Dumnezeu şi îndemnul de a fi slujitori ai Cuvântului.

Aceasta este, de altfel, şi maniera cea mai potrivită de a-l descrie pe părintele Alois: un slujitor al Cuvântului.

Pr. Corneliu Berea

Pe urmele generalului Berthelot

Michel Roussin, Pe urmele generalului Berthelot, Iași 2016, 14×20, 257 p., ISBN 978-606-578-258-7, 20 lei.

Editura „Sapientia” anunță apariția cărții Pe urmele generalului Berthelot, scrisă de Michel Roussin și tradusă din franceză în limba română de Mădălina Dima. Cartea apare în colecţia „Creștinism în contemporaneitate”, formatul 14×20 cm, are 257 de pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţară la prețul de 20 lei.

Născut în 1939 la Rabat (Maroc), Michel Roussin a fost ofițer de jandarmerie și agent secret, prefect, deputat și ministru al Cooperării în guvernul Balladur, premier al Franței între 1993 și 1995. În cartea Sur les traces du général Berthelot (Pe urmele generalului Berthelot), publicată în 2013 la Editura Guéna-Barley din Franța și tradusă în limba română la Editura Sapientia de dna Mădălina Dima, autorul se inspiră din bogatele arhive militare ale Primului Război Mondial, atât din Franța, cât și din România, în căutarea unui erou, generalul Henri Mathias Berthelot, una dintre figurile emblematice ale prieteniei țesute în toată această perioadă tragică și care reușește să lege destinul popoarelor român și francez. Folosind un stil precis, elegant, în tradiția clasică a literaturii franceze, autorul-narator ne surprinde printr-o perfectă stăpânire a construcției narative, a cărei sursă documentară, urmărită cu fidelitate pe tot parcursul povestirii, nu diminuează cu nimic prospețimea și justa dozare ale caracterelor personajelor sale.

Generalul Henri Berthelot, absolvent al Școlii Militare de la Saint-Cyr, șef de Stat-Major al generalului Joseph Joffre, este trimis în 1916 în România pentru a reorganiza armata intrată în război de partea Antantei în august 1916, să o instruiască, să o echipeze, să o doteze cu material modern și să o pregătească, astfel, pentru ofensiva din 1917. El va participa alături de șeful de Stat Major român și cu sprijinul total al regelui Ferdinand la refacerea forțelor armate.

Generalul Berthelot va juca un rol foarte important pe frontul oriental. A știut cu adevărat să dea o nouă însuflețire armatei române, hărțuită de trupele austro-germane la începutul angajamentului său. Bucureștiul va fi ocupat, iar curtea regală se va instala la Iași, în estul țării.

Strateg, lider, specialist în logistică, în fruntea unui grup de consilieri militari trimiși la București, va trebui să reconstruiască o armată aflată în derută și să stabilizeze frontul.

Aproape că a reușit. Într-adevăr, a știut să câștige încrederea regelui Ferdinand și să le inspire curajoșilor soldați români veritabile izbânzi pe câmpul de luptă în august 1917, la Mărăști și la Mărășești. Însă tentativa nu putea să fie o reușită: trădarea rusă a împins România să semneze o pace separată.

În data de 7 martie 1918, Berthelot și misiunea franceză părăsesc România. Totuși, datorită renovării operate de generalul Berthelot, armata română va fi din nou în stare să reia ofensiva înaintea încetării ostilităților și să recucerească o parte din teritoriul său invadat.

Pe 12 noiembrie 1918, generalul Berthelot, numit comandant al Armatei de la Dunăre, se reîntoarce în România, ca să continue luptele alături de regele Ferdinand, și intră pe 1 decembrie în București, oraș care este eliberat.

Citind cu interes cartea lui Michel Roussin, vom descoperi un episod mai puțin cunoscut al Marelui Război, relatat cu talent și convingere și care participă în mod util la amintirea pe care o avem, 100 de ani mai târziu, despre acest prim conflict mondial.

pr. dr. Ștefan Lupu