Evaluarea rolului reţelelor sociale şi de sprijin al migranţilor români din regiunea Lazio, Italia

Egidiu Condac., Evaluarea rolului reţelelor sociale şi de sprijin al migranţilor români din regiunea Lazio, Italia, Iași 2018, 404 p., 14×20, ISBN 978-606-578-349-2, 25 lei. 

La Editura „Sapientia” a apărut recent cartea Evaluarea rolului reţelelor sociale şi de sprijin al migranţilor români din regiunea Lazio, Italia, scrisă de pr. dr. Egidiu Condac. Cartea apare în colecția „Disertații doctorale”, în formatul 14×20, are 404 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din țara la prețul de 25 lei. 

Pages from Egidiu Condac teza

Activând deja de peste 15 ani în domeniul social în calitate de director general al Centrului Diecezan Caritas Iaşi, dar şi ca preşedinte (2006-2010) al Confederaţiei Caritas România, asociaţie a Bisericii Catolice, am avut şansa de a fi martorul naşterii şi evoluţiei unor iniţiative şi programe sociale în cadrul Centrului Diecezan Caritas, în noua perspectivă creată începând cu 1990, prin posibilitatea înfiinţării şi funcţionării asociaţiilor şi fundaţiilor cu profil social. Pe lângă programele social-caritative adresate copiilor, tinerilor, familiilor aflate în situaţii de risc de sărăcie şi excluziune socială, persoanelor vârstnice şi celor cu dizabilităţi pe care asociaţia Caritas le-a dezvoltat de-a lungul acestor ani, s-a născut o preocupare tot mai mare şi faţă de situaţia emigranţilor, mai ales a celor care aveau aparţinătorii rămaşi acasă.

În acest sens, în perioada 2004-2007, în cadrul Centrului Diecezan Caritas Iaşi a funcţionat un program care oferea servicii persoanelor care alegeau calea emigrării. Acest program a fost realizat cu sprijinul Caritas Italiana. Din păcate, din cauza lipsei sustenabilităţii financiare, din anul 2007 funcţionarea programului a luat sfârşit. A rămas însă preocuparea la nivel personal în această direcţie, intrând în legătură cu multe persoane emigrate şi specialişti în domeniul migraţiei, participând la diferite iniţiative în acest domeniu, mai ales în Italia. Dar unul dintre cele mai semnificative evenimente în care am fost implicat personal în calitate de preşedinte al Confederaţiei Caritas România a avut loc în anul 2010, când Caritas Italiana şi Confederaţia Caritas România au conlucrat la apariţia şi prezentarea, atât în Italia, cât şi în România, a volumului Românii din Italia, între respingere şi acceptare.

Consider că aceste experienţe dobândite în virtutea misiunii pe care o îndeplinesc m-au stimulat în luarea unei decizii în privinţa realizării unei cercetări doctorale în domeniul social cu tematica migraţiei. Acest demers nu ar fi fost posibil însă fără sprijinul şi îndrumarea specialiştilor, mentorilor şi altor profesionişti şi persoane de bunăvoinţă.

În acest sens, simt ca pe o datorie de onoare să aduc mulţumiri în primul rând conducătorului ştiinţific al tezei mele de cercetare, doamna prof. univ. dr. Doina Balahur, care mi-a sugerat tema şi a coordonat etapele cercetării şi redactării lucrării mele pe tot parcursul şcolii doctorale, intervenind cu propuneri şi soluţii preţioase care demonstrează o bogată şi îndelungată experienţă academică.

Într-un chip deosebit îi sunt recunoscător păstorului diecezei de Iaşi, episcopul Petru Gherghel, care m-a îndemnat şi încurajat să realizez această muncă de cercetare.

Adresez mulţumiri corpului profesoral din cadrul Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice, Consiliului de Coordonare Ştiinţifică din cadrul Şcolii Doctorale a Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice, care mi-au împărtăşit într-un fel sau altul din tainele cercetării ştiinţifice, insuflându-mi prin competenţa lor curaj şi energie pentru a deveni mereu mai exigent cu mine însumi în munca ştiinţifică.

În acelaşi timp, mulţumesc profesorilor din comisie care m-au însoţit la fiecare etapă de evaluare din cadrul Şcolii Doctorale, venind cu observaţii şi recomandări utile pentru definitivarea prezentei lucrări.

Mulţumirile mele se îndreaptă şi către colegii de la Caritas care m-au îngăduit şi m-au înţeles în anii de Şcoală Doctorală. De asemenea, sunt recunoscător tuturor participanţilor la cercetare: persoane imigrate din Italia, responsabili de instituţii, preoţi şi tuturor celor care m-au ajutat într-un fel sau altul prin contribuţia lor valoroasă pe care mi-au pus-o la dispoziţie cu toată generozitatea.

Cu deosebită recunoştinţă mă adresez mamei mele, surorilor, fratelui, cumnaţilor şi altor persoane de bunăvoinţă care mi-au fost de un mare sprijin moral şi m-au susţinut pentru a putea duce la bun sfârşit această teză. Îmi exprim deplina speranţă de a putea contribui pe viitor şi mai mult în domeniul social, prin experienţa mea profesională şi ştiinţifică, la îmbunătăţirea metodelor de intervenţie şi a calităţii serviciilor în folosul diferitelor categorii vulnerabile din societate, dar şi la insuflarea unei atitudini solidare faţă de conaţionalii noştri care au ales calea emigrării şi faţă de cei rămaşi singuri acasă, mai ales copii şi persoane vârstnice.

Pr. dr. Egidiu Condac

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro


DOCAT: ce trebuie făcut? Doctrina socială a Bisericii Catolice

DOCAT: ce trebuie făcut?: Doctrina socială a Bisericii Catolice, Iași 2017, 12,5×20,5 cm., 320 p., ISBN 978-606-578-279-2, 30 lei.

La Editura „Sapientia” a apărut recent cartea DOCAT: ce trebuie făcut? Doctrina socială a Bisericii Catolice. Această lucrare a fost editată de Conferința Episcopală Austriacă, cu aprobarea Consiliului Pontifical pentru Promovarea noii Evanghelizări, şi a fost tradusă în limba română de pr. dr. Lucian Farcaş. Cartea apare în colecţia „Cateheza”, în format 12,5×20,5 cm., are 320 de pagini, color, coperți cartonate şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţară la prețul de 30 lei.

DOCAT este o traducere pentru popularizarea învățăturii sociale și comunitare a Bisericii Catolice, așa cum a fost ea dezvoltată în importante documente începând cu Leon al XIII-lea. În mod deosebit cei tineri ar trebui să se simtă chemați să citească marile documente ale Bisericii în textul original și să-și orienteze acțiunea lor după maximele adevărului, dreptății și iubirii. Papa Francisc le cere mereu creștinilor să se angajeze activ pentru o lume mai dreaptă: „Un creștin care în aceste timpuri nu este un revoluționar nu este un adevărat creștin”

Prezentăm în continuare Prefața scrisă de Papa Francisc la cartea DOCAT.

Dragi tineri!

Predecesorul meu, Papa Benedict al XVI-lea v-a pus în mână un Catehism pentru tineri, YOUCAT. Astăzi vreau să vă încredințez o altă carte, DOCAT, care cuprinde doctrina socială a Bisericii.

În titlu se află cuvântul englez „to do”, a face. DOCAT răspunde la întrebarea „Ce trebuie făcut?” și este asemenea unui manual de utilizare care ne ajută ca, folosindu-ne de Evanghelie, să ne schimbăm mai întâi noi înșine, apoi mediul nostru înconjurător și, la urmă, întreaga lume.

Isus spune: „Tot ce aţi făcut unuia dintre fraţii mei cei mai mici, mie mi-aţi făcut”. Mulți sfinți au fost atinși de fragmentul acesta biblic până la măduvă. Din acest motiv, sfântul Francisc de Assisi și-a schimbat întreaga sa viață. Maica Tereza s-a convertit în virtutea acestui cuvânt. Iar Charles de Foucauld mărturisește: „În întreaga Evanghelie nu există niciun cuvânt care să fi avut o influență mai mare asupra mea și care să-mi fi schimbat viața într-un sens mai profund decât acesta: «Tot ce aţi făcut unuia dintre fraţii mei cei mai mici, mie mi-aţi făcut». Când mă gândesc că aceste cuvinte provin din gura lui Isus, Cuvântul veșnic al Tatălui, și că este aceeași gură care spune: «Acesta este trupul meu … acesta este sângele meu …» Cât de mult mă simt chemat, în cazul acesta, să-l caut și să-l iubesc pe Isus înainte de toate în aceștia mici, cei mai neînsemnați”.

Dragi prieteni tineri! Numai convertirea inimii poate face mai umană lumea noastră plină de teroare și de violență. Și aceasta înseamnă răbdare, dreptate, seninătate, dialog, incoruptibilitate, solidaritate cu victimele, cu cei săraci și cei mai săraci, dăruire fără limite, iubire, care pentru celălalt merge chiar până la moarte. Dacă voi ați înțeles aceasta în profunzime, în calitate de creștini, tineri și tinere, puteți să schimbați lumea. Lucrurile nu pot rămâne așa cum merg în momentul acesta în lume. Dacă în acest moment un creștin trece indiferent față de nevoile celor săraci și mai săraci, în realitate acesta nu este un adevărat creștin!

Oare nu putem face mai mult, ca această revoluție a iubirii și a dreptății să devină realitate în multe părți ale acestei planete chinuite? Doctrina socială a Bisericii poate astfel să-i ajute pe mulți oameni! Sub conducerea competentă a cardinalilor Christoph Schönborn și Reinhard Marx, o echipă a trecut la treabă pentru a aduce în fața tineretului din lume mesajul eliberator al doctrinei sociale bisericești. La aceasta au colaborat cunoscuți oameni de știință, dar și mulți tineri. Catolici din întreaga lume, tineri și tinere, au trimis pentru aceasta cele mai bune fotografii ale lor. Alți tineri au fost consultaţi în privința textului și s-a avut grijă ca textul să fie bine înțeles. Învățătura socială numește aceasta „participare”: a lua parte! Echipa a aplicat, totodată, un important principiu al doctrinei sociale. Astfel, DOCAT a devenit o minunată introducere în acțiunea creștină.

Ceea ce numim noi astăzi doctrină socială catolică a apărut în secolul al XIX-lea. O dată cu industrializarea și-a făcut apariția și un capitalism brutal: o formă a economiei distrugătoare de oameni. Mari industriași lipsiți de conștiință au adus populația sărăcită a țării în situația de a munci din greu pentru salarii de mizerie în mine sau în hale pline de funingine ale fabricilor. Copiii nu mai ajungeau să vadă lumina zilei. Erau trimiși asemenea sclavilor sub pământ pentru a trage vagoanele cu cărbune. În această situație, creștinii au ajutat cu multă angajare, dar și-au dat seama că aceasta nu este suficient. Astfel, au dezvoltat idei pentru a acționa împotriva nedreptății și la nivel social și politic. Certificatul propriu al întemeierii doctrinei sociale catolice rămâne scrisoarea enciclică a Papei Leon al XIII-lea, Rerum Novarum, despre noile probleme sociale, din anul 1891. Papa scria clar și fără echivoc: „A-i reține muncitorului răsplata care i se cuvine este un păcat care strigă la cer”. Biserica s-a implicat cu propria-i autoritate în lupta pentru drepturile muncitorilor.

Pentru că nevoile timpului o cereau, doctrina socială catolică a fost îmbogățită și perfecționată în mod constant în decursul anilor. Mulți discutau despre comunitate, dreptate, pace și binele comun. Au fost găsite principiile personalității, ale solidarității și subsidiarității, pe care le explică și DOCAT. Dar, în realitate, doctrina socială nu provine de la acest sau acel papă sau de la acest sau acel învățat. Ea vine din inima evangheliei. Vine de la Isus însuși. Isus este doctrina socială a lui Dumnezeu.

„Această economie ucide”, am scris eu în exortația Evangelii gaudium, căci aceasta mai există și astăzi, „acea economie a excluderii și a inegalității veniturilor”. Există țări în care patruzeci sau cincizeci la sută din tineri sunt fără loc de muncă. În multe societăți, oamenii în vârstă sunt sortați, pentru că aparent ei nu mai au nicio „valoare” și pentru că nu mai sunt „productivi”. Întregi regiuni ale țărilor ajung să fie depopulate deoarece săracii acestui pământ fug spre zonele mizerabile (slums) ale marilor orașe, cu speranța că acolo vor mai găsi ceva pentru supraviețuire. Logica producției unei economii globalizate a distrus modestele structuri economice și agricole din regiunile lor tradiționale. Aproximativ un procent din populația lumii deține între timp cam 40 la sută din bogăția lumii, iar zece procente din populația Globului dețin 85 la sută. Pe de altă parte, cu greu „aparține” unei jumătăți din populația Globului un procent din sectorul respectiv. Unu virgulă patru miliarde de oameni trăiesc din mai puțin de un euro pe zi.

Dacă eu vă invit acum pe toți să cunoașteți cu adevărat doctrina socială a Bisericii, nu visez doar la grupuri care să șadă sub copaci și să discute despre aceasta. Lucrul acesta este bun! Faceți aceasta! Visul meu este mai mare: îmi doresc un milion de tineri creștini, ba, mai bine, o întreagă generație, care să fie pentru contemporanii lor „doctrină socială pe două picioare”. Nimic altceva nu poate schimba lumea, decât oamenii care se dăruiesc pentru ea împreună cu Isus, care împreună cu el merg la periferii și în mijlocul mizeriei. Intrați și în politică și luptați pentru dreptate și pentru demnitatea omului, în primul rând pentru cei mai săraci. Voi toți sunteți Biserica. Aveți grijă ca această Biserică să se transforme, să fie plină de viață, pentru că se lasă provocată de strigătele celor nedreptățiți, de plânsetele celor suferinzi și de cei de care nu se mai îngrijește nimeni.

Puneți-vă și voi înșivă în mișcare. Dacă ar face mulți aceasta, în această lume ar fi mai bine, iar oamenii ar simți că Duhul lui Dumnezeu lucrează prin voi. Și poate că voi deveniți apoi asemenea făcliilor care le fac oamenilor mai luminoasă calea spre Dumnezeu.

Astfel, vă încredințez vouă această minunată cărticică, pentru ca să aprindă în voi un foc. Mă rog zilnic pentru voi. Rugați-vă și voi pentru mine!

Al vostru,

Papa Francisc

 

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro


Noua cartă a lucrătorilor sanitari

Consiliul Pontifical pentru Lucrătorii Sanitari (Pentru Pastorația Sănătății), Noua cartă a lucrătorilor sanitari, Iași 2017, 14×20, 166 p., ISBN 978-606-578-304-1, 15 lei.

Scrisoarea apostolică Octogesima adveniens

Paul al VI-lea, Scrisoarea apostolică Octogesima adveniens, Iaşi 2013, 48 p., 14×20, ISBN 978-606-578-121-4, 8 lei.

Populorum progressio. Scrisoare enciclică despre dezvoltarea popoarelor

Paul al VI-lea, Populorum progressio. Scrisoare enciclică despre dezvoltarea popoarelor, Iaşi 2013, 56 p., 14×20, ISBN 978-606-578-117-7, 8 lei.

Pacem in terris. Scrisoare enciclică despre pacea dintre oameni bazată pe adevăr, dreptate, iubire şi libertate

Ioan al XXIII-lea, Pacem in terris. Scrisoare enciclică despre pacea dintre oameni bazată pe adevăr, dreptate, iubire şi libertate, Iaşi 2013, 66 p., 14×20, ISBN 978-606-578-116-0, 8 lei.

Mater et magistra. Scrisoare enciclică despre cele mai recente probleme sociale studiate în lumina învăţăturii creştine

Ioan al XXIII-lea, Mater et magistra. Scrisoare enciclică despre cele mai recente probleme sociale studiate în lumina învăţăturii creştine, Iaşi 2013, 90 p., 14×20, ISBN 978-606-578-115-3, 8 lei.

Compendiu de doctrină socială a Bisericii

Consiliul Pontifical pentru Dreptate și Pace, Compendiu de doctrină socială a Bisericii, Iași 2007, 672 p., 15×21, ISBN 978-973-3980-10-5, 40 RON.

Ziel und Zweck von Kolpingwerk. Eine Untersuchung über die Theologie Adolph Kolpings und ihre praktische Umsetzung in der Gegenwart, aufgezeigt am Beispiel Rumäniens

Iosif Antoci, Ziel und Zweck von Kolpingwerk. Eine Untersuchung über die Theologie Adolph Kolpings und ihre praktische Umsetzung in der Gegenwart, aufgezeigt am Beispiel Rumäniens, Iași 2007, 14×20, 356 p., 15 RON.

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro


Die soziale Dimension der Metanoia. Bekehrung aus der sozialen Sünde und Wandel der schuldhaften Strukturen

Lucian Farcaș, Die soziale Dimension der Metanoia. Bekehrung aus der sozialen Sünde und Wandel der schuldhaften Strukturen, Iași 2002, 376 p., 17×24, ISBN: 973-8474-00-0,10 RON.

  Lucrarea de doctorat „Dimensiunea sociala a convertirii. Convertirea din pacatul social si transformarea structurilor pacatoase” a parintelui Lucian Farcas analizeaza o tema noua pentru literatura teologica si pentru stiintele sociale din România. Într-adevar, daca tinem cont de faptul ca o buna parte din societatea româneasca s-a refugiat timp de mai multe decenii, si se mai afla înca, într-un fel de „emigratie morala” – de aici provine dezinteresul general fata de binele comun, lipsa de participare activa la evenimentele comunitare, neîncrederea fata de semeni, grija obsesiva pentru agonisirea de bunuri materiale si realizarea cu orice pret a interesului personal etc. – teza de fata, prezentând calea convertirii sociale în lumina evolutiei morale a persoanei umane si a puterii pe care orice persoana umana o are de a judeca din punct de vedere etic relatiile si activitatile din domeniul social, se înscrie în proiectul actual al statului si al Bisericii de a pune bazele unei societati noi.
În ce priveste continutul, lucrarea cuprinde cinci capitole.
Primul capitol analizeaza capacitatea morala de judecata a persoanei umane. Cu ajutorul unor cercetari moral-pedagogice si studii teoretice, teza stabileste trei stadii de dezvoltare morala. Primul stadiu corespunde copilariei si se remarca printr-o orientare morala preconventionala în care lumea înconjuratoare exercita o influenta puternica, iar relevanta punctului de vedere personal este redusa. În al doilea stadiu, care corespunde tineretii, orientarea morala este conventionala, având ca nota specifica un anumit echilibru între autoritatea exterioara si decizia interioara a individului. În al treilea stadiu, care corespunde maturitatii, orientarea morala este postconventionala, în sensul ca individul se distanteaza critic de factorii de influenta eteronomi si manifesta o sensibilitate sporita fata de capacitatea personala de judecata morala. Deoarece stadiile de jos antreneaza comportamentele egoiste ale omului, teza sustine ca doar persoanele de la nivelul de dezvoltare postconventional pot initia convertirea sociala.
În al doilea capitol, autorul se opreste asupra problematicii suferintei. Suferinta din domeniul social este numita „mizerie relationala”. Cauzele mizeriei relationale sunt ilustrate prin analiza categoriilor de „pacat social” si „structuri pacatoase”. Pacatul social lezeaza capacitatea de relationare a omului sub trei aspecte, adica din perspectiva raportului cu lucrurile create, cu semenii si cu Dumnezeu. Structurile pacatoase degradeaza actele umane si prelungesc în istorie situatiile de criza ale societatii. Lucrarea de fata pune în evidenta procesele interactive dintre structurile sociale si efectele pacatului social.
Capitolul trei reprezinta punctul culminant al cercetarii. Aici sunt prezentate cele trei momente semnificative ale convertirii sociale: descoperirea înnoita a celuilat, practica dialogului si lucrarea de slujire a celorlalti. Primul moment necesita o cultura a existentei omului înteleasa ca pro-existenta, al doilea conduce la atitudini de asumare a responsabilitatii, iar al treilea moment promoveaza viata comunitara. Pentru argumentarea necesitatii acestor momente, autorul tezei exploateaza în mod inteligent izvoarele biblice, dezbate critic situatiile de alienare si sustine ca printr-o angajare culturala, structurala si civilizatoare, convertirea din pacatul social este posibila.
Capitolul al patrulea prezinta în mod critic încercarea si esecul socialismului real de a schimba structurile. De asemenea, prezinta comparativ angajarea Bisericii din Occident si a Bisericii din Orient în domeniul social si constata o întârziere în asumarea datoriilor fata de lume. În principal, aceste datorii se refera la aprofundarea unei mentalitati noi cu privire la competentele si rolurile pe care le au actantii si institutiile sociale si, apoi, la angajarea concreta pentru a transforma din punct de vedere structural spatiile de actiune.
Ultimul capitol cauta un raspuns la întrebarea: convertirea sociala si transformarea structurilor au sanse de reusita? Autorul raspunde ca, prin marturie crestina si ecleziala, se poate promova spiritul unei adevarate convertiri sociale. Totodata, sensibilitatea actuala pentru dreptate si drepturile omului este un semn ca si structurile se pot transforma în folosul persoanei umane.
Din punct de vedere metodologic, autorul tezei este debitor într-o anumita masura spiritului teologiei eliberarii, care a creat categoria teologica „structuri ale pacatului”, dar cercetarile sale teologice cu specific moral se refera la persoana umana si la societatea româneasca din situatia comunista sau/si postcomunista.
Studiul are un caracter interdisciplinar, centrul dezbaterii situându-se undeva la granita dintre teologie, în general, si doctrina sociala a Bisericii, însa lucrarea valorifica în mod creator si concluziile altor stiinte umaniste, cum ar fi sociologia, pedagogia, stiintele politice, istoria, etica filozofica etc. Sub acest aspect, teza ar putea sa nemultumeasca pe admiratorii stiintelor amintite mai sus, dar autorul este constient de acest risc, recunoscând în introducere ca subiectul tezei este complex si, prin urmare, limitarea între zidurile unui singur domeniu de specialitate ar fi facut ca tratarea sa fie mai saraca, daca nu chiar imposibil de realizat.
În ce priveste structura, teza desfasoara în mod echilibrat cele cinci capitole pe parcursul a 376 de pagini. Bibliografia este complexa, bogata si adusa la zi. Aparatul critic, notele din subsolul paginilor, abrevierile corespund metodologiei clasice, conferind lucrarii o evidenta trasatura stiintifica.
Reflectiile si orientarile teologico-morale din aceasta teza sunt utile si stimulatoare atât pentru oamenii politici si slujitorii Bisericii cât si pentru persoanele din societatea româneasca, care se confrunta cu o multiforma mizerie, de la cea materiala, umana, relationala pâna la cea spirituala. Sunt de parere ca lucrarea merita sa fie tradusa în limba româna; publicarea ei ar putea usura întelegerea si eradicarea cauzelor saraciei umane din societatea româneasca de azi, contribuind totodata si la dezvoltarea literaturii teologice de specialitate în tara noastra.

Wilhelm Danca

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro