Exilul babilonian – etapă fundamentală în maturizarea identităţii şi a credinţei lui Israel

Marius Cojan, Exilul babilonian – etapă fundamentală în maturizarea identităţii şi a credinţei lui Israel, Iași 2018, 138 p., 14×20, ISBN 978-606-578-343-0, 15 lei. 

La Editura „Sapientia” a apărut recent cartea Exilul babilonian – etapă fundamentală în maturizarea identităţii şi a credinţei lui Israel, scrisă de pr. Marius Cojan. Cartea apare în colecția „Studii biblice”, în formatul 14×20, are 138 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din țara la prețul de 15 lei.

Pages from Exilul babilonian 

Ideea valorizării prin publicare a unor lucrări finale ale studenţilor care termină cursurile Institutului Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iaşi mi s-a părut de salutat, mai întâi, pentru acoperirea în parte a literaturii teologice şi spirituale destul de carente în limba română şi, mai apoi, pentru că unele lucrări sunt mici bijuterii în domeniu.

În primul rând, mi-a venit în memorie ceea ce a pus în scris părintele (actualmente) Cojan Marius. Am recitit lucrarea şi cred că nu m-am înşelat. Subiectul este tulburător pentru orice om: exilul babilonian cu toate manifestările lui tragice – pierderea Ţării Promise, desfiinţarea regalităţii şi întreruperea dinastiei făgăduite de Dumnezeu lui David că va fi veşnică, distrugerea Templului de la Ierusalim şi încetarea cultului – înseamnă împlinirea implacabilă a judecăţii lui Dumnezeu pentru neascultările repetate ale lui Israel? Este Dumnezeu un răzbunător care îşi încalcă fidelitatea faţă de Alianţă, abandonând poporul pe care şi l-a ales de bunăvoie? Se complace Dumnezeu cu cruzime în suferinţele şi moartea atâtor deportaţi? Sau Dumnezeul lui Israel este învins de zeul babilonienilor, Marduk?

Autorul citeşte şi reciteşte istoria biblică. Alegerea lui Israel este stipulată într-o Alianţă. Încălcarea acestui Legământ cu Dumnezeu este păcat. Păcatul prin excelenţă al lui Israel este idolatria din care derivă nedreptatea socială, cultul formalist, împietrirea tuturor fracţiunilor comunităţii. Încercările de restaurare a cultului, reformele regilor Ezechia şi Iosia, mesajul profeţilor eşuează. Teologia „naţională” se dovedeşte falsă. Regatul de Nord mai întâi este cucerit de Asiria şi apoi Regatul de Sud, Iuda, este cucerit de babilonieni, sub conducerea lui Nabucodonosor, iar iudeii sunt deportaţi „pe malurile râurilor din Babilon”.

Este sfârşitul?

În experimentarea celei mai cumplite tragedii care a cuprins tot poporul, fiii Alianţei ascultă adierea de mângâiere a profeţilor. Dumnezeul lui Israel n-a fost învins de Marduk. Profeţii din exil, Ezechiel şi Deutero-Isaia, insuflă poporului speranţa restaurării. Preoţii fac apel la păstrarea tradiţiilor. Se descoperă noi forme de practicare a cultului adus Domnului. Apartenenţa la poporul lui Dumnezeu nu este garantată de locuirea într-o ţară delimitată geografic. Semnul intrării în comunitatea pe care a voit-o Domnul este circumcizia. În absenţa templului şi a cultului de acolo, începe să se accentueze importanţa reunirii la sinagogă, mai ales în zilele de Şabat pentru a asculta cuvântul Domnului consemnat în Scripturi şi, mai ales, în Tora, în Pentateuh. În timpul crizei generate de absenţa regalităţii se consolidează o societate teocratică, cu o etică nouă, şi se înrobusteşte speranţa mesianismului. La orizont se întrezăreşte chipul Servitorului lui Yahweh.

În timpul de suferinţă din teritoriul străin capătă o deosebită „importanţă reflecţia iudeilor asupra propriei identităţi, dobândind în urma exilului o certitudine profundă, o credinţă nezdruncinată, confirmată de supravieţuirea acelui «rest sfânt», că ei sunt chemaţi de Dumnezeu să aibă un rol unic în lume. Meditând pe malurile fluviilor mesopotamiene, iudeii şi-au rememorat istoria: Yahweh i-a eliberat «cu braţ puternic» din robia egipteană, apoi, pe Muntele Sinai, le-a dăruit Legea sa, încheind un legământ cu ei, după care i-a condus spre ţara făgăduinţei, cea pe care odinioară o promisese lui Abraham; dar pentru că ei au încălcat în mod repetat Legământul, au fost pedepsiţi, fiind aduşi în Babilon” (pag. 132).

Deportarea în Babilon nu este sfârşitul. Ea „menţine încrederea şi speranţa printre supravieţuitorii catastrofei, dovedind, prin apelul la intervenţiile trecute (în special la exod) ale lui Yahweh în favoarea poporului său, că Domnul nu-şi părăseşte poporul, că el urmează un plan stabilit încă de la începuturi şi că cei care vor respecta Legea se vor bucura de făgăduinţele divine. Acestea se vor împlini în Mesia, instauratorul pe pământ al Împărăţiei lui Dumnezeu” (pag. 133).

Epoca cea mai sumbră din istoria lui Israel devine timpul cel mai limpede de reflecţie şi timpul cel mai încărcat de roade spirituale pentru noul popor al lui Dumnezeu care se înfiripă în ţara sclaviei.

Lucrarea părintelui Marius Cojan este lămuritoare în această dezvoltare logică de teologie biblică. Recursul constant la textul însuşi al Bibliei, apelarea la judecata specialiştilor autoritari în domeniu – într-o bibliografie, deşi minimală, aleasă cu grijă – fac din realizarea de faţă un instrument folositor pentru înţelegerea unui eveniment istoric de referinţă şi a semnificaţiei lui în istoria mântuirii.

Recomandarea lecturii ei este superfluă. Se impune de la sine. Şi sperăm că autorul va purcede cu acelaşi elan şi cu aceeaşi tenacitate şi la alte aprofundări ale Cuvântului mântuitor şi viu al lui Dumnezeu din Sfânta Scriptură.

Pr. Alois Bulai

 

Chipul lui Cristos oglindit în Biserica din Apocalips. Idei despre ecleziologia Apocalipsului şi cristologia Evangheliilor

Iulian Faraoanu, Chipul lui Cristos oglindit în Biserica din Apocalips. Idei despre ecleziologia Apocalipsului şi cristologia Evangheliilor, 978-606-578-342-3

101 întrebări şi răspunsuri despre Biblie

Raymond E. Brown, 101 întrebări şi răspunsuri despre Biblie, Iași 2018, 206 p., 14×20, ISBN 978-606-578-334-8, 20 lei. 

La Editura „Sapientia” a apărut recent cartea 101 întrebări şi răspunsuri despre Biblie, scrisă de Raymond E. Brown și tradusă în limba română de dna Augusta Maria Flonta. Cartea apare în colecția „Studii biblice”, în formatul 14×20, are 206 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din țara la prețul de 20 lei.

Pages from 101 întrebări Biblie

La sfârşitul anilor ’50 ai secolului trecut îmi terminam studiile doctorale, pentru a putea preda Biblia. După un an petrecut la Ierusalim, mulţumită unei burse pentru studierea manuscriselor de la Marea Moartă, încă inedite pe atunci, m-am reîntors şi am început să predau ştiinţele biblice la Seminarul „Sfânta Maria” din Baltimore. În anul 1960 am susţinut prima sesiune de studii de vară despre Biblie, iar după această perioadă, pe lângă obişnuitele mele ore de predat, am ţinut mii de conferinţe pentru diverse grupuri doritoare să audă vorbindu-se despre Scripturi. Aceste grupuri erau formate din episcopi şi preoţi din diecezele catolice şi din clerici ai altor Biserici, călugări şi călugăriţe din diferite congregaţii, precum şi grupuri formate din toţi acei oameni care participă, pe parcursul verii, la sesiuni, congrese şi conferinţe. Oricare ar fi fost subiectul conferinţelor mele ţinute pe parcursul anilor, am fost impresionat să constat că, în momentul când începea partea în care răspundeam la întrebări, unele dintre acestea reveneau constant, chiar dacă nu se potriveau cu tema abordată. Această repetare mi-a fost, cu siguranţă, de folos, nu doar pentru că am sesizat ceea ce era de interes pentru public, ci şi – sper acest lucru – pentru a putea formula răspunsuri mai adecvate la aceste întrebări. Deseori auditorii au avut amabilitatea de a afirma că momentul consacrat întrebărilor şi răspunsurilor nu era mai puţin important decât conferinţele propriu-zise, pentru a aprofunda înţelegerea Scripturilor. Acesta a fost motivul pentru care m-am hotărât să adun, din acest bagaj de experienţă, întrebările care mi s-au părut cel mai des formulate şi să public răspunsurile la acestea.

Permiteţi-mi să insist: este vorba despre întrebări care mi-au fost adresate. Un procentaj însemnat din acestea a fost adresat, probabil, oricărei persoane care vorbeşte despre Biblie. Totuşi, este inevitabil ca răspunsurile pe care le-am publicat şi cele pe care le-am formulat să fi sugerat chiar ele unele dintre întrebările auditoriului. În lucrare, m-am străduit să formulez întrebările în funcţie de amintirile mele. Unele dintre ele au fost enunţate, întotdeauna, din interes sau din curiozitate. Altele sunt formulate într-o manieră uşor defensivă, deoarece foarte adesea subiectul suscită, în cel care întreabă, o anumită tulburare. Se întâmplă ca interlocutorul să insiste: răspunsul care i-a fost dat nu corespunde exact cu ceea ce caută el. Am încercat să păstrez aceste diferenţe de ton. M-am întrebat ce spaţiu ar trebui să acord răspunsurilor din această carte. Ar fi mai bine să dau răspunsuri mai ample unui număr mai mic de întrebări, sau să dau răspunsuri mai scurte, care să genereze alte întrebări, ce ar relua punctele tratate insuficient în cadrul primului răspuns? Cel mai adesea am ales această din urmă abordare, căci ea corespunde experienţei mele directe din teren, în urma conferinţelor ţinute. Participanţii nu se aşteaptă ca răspunsul la o întrebare să constituie o nouă conferinţă. Ei preferă aprofundarea unui răspuns considerat incomplet. Totuşi, există probleme complexe, care cer uneori răspunsuri mai detaliate, exact în momentul când sunt puse (şi pe care această lucrare le prezintă). Cititorul va observa imediat diferenţa de lungime dintre răspunsurile la cele 101 întrebări.

Alte persoane ca mine, care şi-au petrecut viaţa studiind Biblia, ar putea formula răspunsuri diferite la aceste întrebări. Răspunsurile îmi aparţin, dar ele au fost cizelate în primul rând din dorinţa de a face înţelese informaţiile, nu de dorinţa de a atrage atenţia cu orice preţ. Am constatat că o replică prea abilă sau un răspuns prompt care vizează provocarea râsului răneşte deseori şi închide mintea interlocutorului în faţa a ceea ce de fapt doreşti cu adevărat să transmiţi. Prefer să-mi enunţ pe larg gândurile, decât să subliniez ridicolul unui răspuns de alt tip, oricât de caraghios îl găsesc, în fond. Îl avertizez pe cititor: nu va găsi nimic remarcabil, „strălucitor”, în aceste răspunsuri; îmi este suficient să sper că va găsi, în ele, informaţii. Am preferat termenul de „răspuns” celui de „replică”. În acest fel am răspuns la aceste întrebări şi o voi mai face în continuare; dar cititorul este acela care va judeca dacă a găsit, cu adevărat, răspunsul aşteptat.

Raymond E. Brown

 

Tabel analitic al subiectelor tratate

Întrebările 1-4: Traducerile Bibliei. Pe care dintre ele să o folosim; traducerile populare; Biblii protestante şi Biblii catolice.

Întrebările 5-10: Cărţi canonice şi Cărţi apocrife. Divergenţele dintre catolici şi protestanţi; Evangheliile apocrife.

Întrebările 11-14: Cum să citim Biblia? De la început la sfârşit, sau într-o manieră selectivă; notele şi comentariile: poţi să te dispensezi de specialişti?

Întrebările 15-17: Sub îndrumarea Bisericii: Interpretarea individuală; libertatea specialistului în interpretare.

Întrebările 18-22: De ce să citim Biblia? Cuvântul lui Dumnezeu sau bibliotecă umană; Biblia e inspirată?

Întrebările 23-27: Biblia este adevărată până la ultima literă? Literalitatea cu privire la Adam şi Eva şi a altor texte; arheologia confirmă textul biblic?

Întrebările 28-30: Critica biblică: cărţi biblice dificile; Apocalipsul, cea mai dificilă dintre cărţile Bibliei.

Întrebările 31-33: Fundamentalismul biblic: cum să răspundem acestei probleme.

Întrebările 34-37: Noul Testament este adevărat până la ultima literă? Scrisorile lui Paul: au fost scrise de el, iar în caz contrar, ce autoritate au?

Întrebările 38-44: Evangheliile. Sunt sigure, istorice? Redau ele viaţa lui Cristos? Dacă nu este aşa, cine le-a scris şi ce sunt ele? Ce diferenţă face acest lucru pe plan spiritual?

Întrebările 45-51: Cuvintele şi lucrările lui Isus: Putem fi siguri de cuvintele sale precise şi de minunile sale? Care este valoarea acestor minuni, mai ales a exorcismelor sale? Diavolul există?

Întrebările 52-53: Învierea lui Isus: Isus s-a ridicat din mormânt cu trupul, adică fizic?

Întrebările 54-60: Naşterea lui Isus: Ne putem încrede în textele despre naşterea şi despre copilăria sa, nu sunt acestea doar folclor? În ce concordă şi în ce se deosebesc? Au existat apariţii ale îngerilor, îngerii există?

Întrebările 61-68: Maria: Care este importanţa sa în Biblie? Naşterea feciorelnică; Neprihănita Zămislire şi Adormirea Maicii Domnului; Maria a rămas fecioară? Cine erau fraţii şi surorile lui Isus?

Întrebările 69-76: Ştiinţa lui Isus: Ştia Isus că este Dumnezeu? Ştia el totul? Ştia că trebuia să moară? Cunoştea viitorul?

Întrebările 77-78: Întemeierea Bisericii: Isus a înfiinţat Biserica sau ştia cum urmează să se dezvolte aceasta?

Întrebările 79-85: Sacramentele: au fost instituite de Isus, mai ales Euharistia şi Botezul? Ce semnificaţie aveau acestea pentru primii creştini?

Întrebările 86-88: Primii creştini şi evreii: Ce raporturi au existat între ei şi cum s-au despărţit? Evreii i-au prigonit pe creştini?

Întrebările 89-92: Conducerea Bisericii primare: Cine conducea Biserica? Cei doisprezece apostoli; de unde vin episcopii, erau aceştia succesorii apostolilor?

Întrebările 93-96: Cine celebra Euharistia: Când şi în ce fel au fost recunoscuţi ca preoţi anumiţi creştini?

Întrebările 97-100: Petru şi papii: Petru era conducătorul Bisericii, sau episcopul Romei, sau primul papă?

Întrebarea 101: Cât de mult s-a schimbat Biserica după epoca Noului Testament?

 

 

Sfânta Scriptură, cuvântul lui Dumnezeu în limbaj uman

Claudiu Nedelciu, Sfânta Scriptură, cuvântul lui Dumnezeu în limbaj uman, Iași 2017, 14×20, 273 p., ISBN 978-606-578-311-9, 15 lei.

Misterul lui Isus și cunoașterea discipolilor. Texte alese din Evanghelia după sfântul Marcu

Iulian Faraoanu, Misterul lui Isus și cunoașterea discipolilor. Texte alese din Evanghelia după sfântul Marcu, Iași 2016, 13×20, 156 p., ISBN 978-606-578-276-1, 15 lei.