Sursum corda. Rugăciuni la Duhul Sfânt, Calea sfintei cruci

Eduard Ferenț, Sursum corda. Rugăciuni la Duhul Sfânt, Calea sfintei cruci, Iași 2003, 58 p, 11×17, 2 RON.

 

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro


Ave Crux, spes unica. Modele pentru meditarea suferințelor și morții Domnului Isus Cristos pe cruce

Ave Crux, spes unica. Modele pentru meditarea suferințelor și morții Domnului Isus Cristos pe cruce, ediție îngrijita de pr. Anton Farcaș, Iași 2003, 274 p., 14×20, 15 RON.

 Celebrarea si meditarea misterelor lui Cristos si ale Mai­cii Domnului au trezit în sânul poporului crestin diferite practici de pietate, între care cele mai cunoscute sunt: Via Pacis (timpul Adventului si Craciunului), Via Crucis, Via Matris (timpul Postului Mare) si Via Lucis (timpul Pastelui).

Vizitarea locurilor în care Domnul Isus Cristos a trait misterul pati­mirii, mortii si învierii sale a dat nastere la un itinerar de ruga­ciune, ritmat de opririle la diferitele eveni­mente comemorate (stati­unile). Trecerea de la un loc la altul, în contextul rugaciunii comu­nitare, a fost asumat ca expe­rienta unui drum interior, care îl conduce pe cel ce se roaga la contemplarea misterelor vietii lui Cristos si ale Maicii Domnului.

Istoria ne-a transmis diferitele modele de „Calea Crucii”. Forma cea mai cunoscuta, atestata înca din secolele XVII-XVIII, aprobata de pon­tifii romani si înzestrata cu indul­genta, fixeaza la 14 numarul statiunilor „Caii Sfintei Cruci”. Timpurile privilegiate pentru rugaciunea „Calea Crucii” sunt, în special, zilele penitentiale: zilele de vineri din timpul anului, timpul Postului Mare si, în Triduum-ul pascal, Vi­ nerea Sfânta.

Cum se face „Calea Crucii”? Parcurgerea celor 14 statiuni ale „Caii Sfintei Cruci” este precedata de „Rugaciunea de pre­gatire” si de recitarea „Actului de cainta”. La fiecare sta­tiune, dupa enun­tarea misterului comemorat, se spune: „Ne închinam tie, Cristoase, si te binecuvântam”, „Caci prin sfânta ta cruce ai rascumparat lumea”. Urmeaza meditarea statiunii, care se încheie cu rugaciunea „Tatal nostru”, „Bu­cura-te, Marie” si formula: „Doamne, miluieste-ne”, „Milu­ieste-ne pe noi”. În locul acestei formule se pot folosi si altele, în functie de traditia locala. La sfârsitul „Caii Sfintei Cruci”, se spune „Rugaciunea de încheiere” si o rugaciune dupa intentia Sfântului Parinte, pentru dobândirea indul­gentei. Aceasta rugaciune poate fi un „Tatal nostru” si un „Bucura-te, Marie”, sau o alta rugaciune.

În cartea Ave Crux, spes unica, pr. Anton Farcas a adunat, deja din timpul când era în seminarul din Iasi (1980-1986), 22 de modele pentru meditarea suferintelor si mortii lui Cristos pe cruce. Desi diferite ca provenienta, din fiecare model transpar trasaturile caracteristice ale spiri­tualitatii „Caii Sfintei Cruci”: solidaritatea lui Cristos cu na­tura omeneasca, pâna la moartea pe cruce; exemplari­tatea lui Cristos suferind, curajos, blând, rabdator, umil, persecu­tat, tradat, binevoitor, iertator; urmarea lui Cristos, care cere o par­ticipare concreta la sufe­rinta sa; purtarea propriei cruci dupa exem­plul lui Cristos; necesitatea crucii pentru a lua parte la gloria învie­rii; lauda patimirii rascumpara­toare, marturisirea pro­priilor pacate si invocarea milosti­virii divine pentru toti oamenii.

Aceste modele adunate de pr. Anton Farcas îi pot ajuta pe atâtia credinciosi crestini sa aiba mai mult folos sufletesc din reci­tarea rugaciunii „Calea Crucii”. De fapt, „Calea Sfintei Cruci” este icoana vietii noastre. La prima sta­tiune suntem condamnati la moarte, iar la ultima, asezati în mormânt. Dar între aceste doua momente ale vietii noastre, câte încercari, lupte si necazuri, vai, câte caderi! În aceasta lupta, însa, nu suntem singuri. Sfânta Fecioara Maria ne urmeaza pe acest drum, asa cum l-a urmat si pe Isus. Ea este mereu atenta la ceea ce ni se întâmpla, este gata sa ne ridice când cadem, sa ne întareasca atunci când am obosit.

Ștefan Lupu

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro


Litania lauretană

Anton Dancă, Pavel Cojocaru, Litania lauretană, Iași 2002, 264 p., 14×20, ISBN: 973-85634-6-1, 5 RON.

Primul cuvânt pe care-l rosteşte orice copil este cel al mamei şi tot acest cuvânt rămâne pe buzele fiecărui om în toată viaţa.

Nici o iubire pe pământ nu poate să o întreacă pe cea a mamei care se consumă clipă de clipă şi zi de zi pentru viaţa şi fericirea copiilor cărora le-a dat viaţă. Am putea spune că o mamă moare, moare încet, pentru că dăruieşte viaţă copiilor ei.

În ordinea spirituală, Dumnezeu, creatorul a toate, ne-a învrednicit să avem o Mamă care să ne ofere, prin iubirea ei, prin jertfa şi conlucrarea ei la opera pe care a săvârşit-o Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu şi Fiul ei, prinosul ocrotirii sale.

Numele ei este invocat de toţi fiii Bisericii, cu profundă convingere că ea, noua Evă, noua mamă în ordinea spirituală, se îngrijeşte de toţi şi îi ocroteşte pe toţi.

Meditaţiile, reflecţiile şi gândurile prezentate în această carte de către autorii pr. Anton Dancă şi pr. Pavel Cojocaru, plecând de la un text al pr. Mortarino, reprezintă un omagiu adus celei mai scumpe şi iubite Mame, numită astfel de însuşi Isus şi de toţi fiii Bisericii, şi constituie, în acelaşi timp, un tratat pe înţelesul tuturor despre misterele credinţei şi rolul Mariei în misterul mântuirii.

Lucrarea de faţă este şi o invitaţie adresată tuturor creştinilor de a alerga la ea şi de a se încrede în ocrotirea ei de mamă.

† Petru Gherghel

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro