Reciprocitatea dintre credinţă şi sacramente în economia sacramentală

Comisia Teologică Internaţională, Reciprocitatea dintre credinţă şi sacramente în economia sacramentală, Iași 2020, 152 p., 14×20, ISBN 978-606-578-405-5, ?? lei.

La Editura „Sapientia” a apărut recent cartea Reciprocitatea dintre credinţă şi sacramente în economia sacramentală, scrisă de Comisia Teologică Internaţională și tradusă în limba română de pr. dr. Mihai Pătrașcu. Cartea apare în colecția „Magisterium”, în formatul 14×20, are 152 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din țara la prețul de ?? lei.

[Finalitatea documentului]. Ne propunem să evidenţiem reciprocitatea esenţială dintre credinţă şi sacramente, arătând implicarea reciprocă între credinţă şi sacramente în economia divină. În acest fel, sperăm să contribuim la depăşirea fracturii dintre credinţă şi sacramente oriunde s-ar produce, sub aspectul său dublu: fie o credinţă care nu este conştientă de sacramentalitatea sa esenţială; fie o praxis sacramentală realizată fără credinţă sau a cărei vigoare ridică întrebări serioase cu privire la credinţa şi intenţia încrezătoare pe care practica sacramentelor o cere. În ambele cazuri, practica şi logica sacramentală, situate în inima Bisericii, suferă de o rană gravă şi îngrijorătoare.

[Structura]. Luăm ca punct de plecare natura sacramentală a economiei divine, în care sunt inserate atât credinţa, cât şi sacramentele (cap. 2). Elaborăm o înţelegere a economiei care include simultan: economia divină ca atare în desfăşurarea ei trinitară, cristologică, pneumatologică, eclezială şi dialogală (credinţa); poziţia în ea, astfel înţeleasă, a credinţei şi a sacramentelor; şi reciprocitatea predominantă dintre credinţă şi sacramente care derivă din ea. Această înţelegere constituie fundalul teologic de la care va fi abordată problematica specifică a interrelaţiei dintre credinţă şi sacramente în fiecare dintre sacramentele despre care se va discuta ulterior. Acest capitol ilustrează că o celebrare a unui sacrament fără credinţă este lipsită de sens, deoarece contrazice logica sacramentală care stă la baza economiei divine, care este în mod constitutiv dialogală.

În continuare, se va explica incidenţa reciprocităţii dintre credinţă şi sacramente cu privire la unele dintre sacramentele cele mai afectate pastoral de criza acestei reciprocităţi, fie în înţelegerea ei, fie în praxis, cum ar fi sacramentele iniţierii creştine (cap. 3). În lumina elucidării doctrinare a rolului specific al credinţei pentru validitatea şi rodnicia fiecărui sacrament, oferim câteva criterii pentru a elucida care este credinţa necesară pentru celebrarea fiecăruia dintre sacramentele iniţierii. Într-o etapă ulterioară (cap. 4), abordăm interrelaţia dintre credinţă şi sacramente în cazul căsătoriei. Prin natura sa, ne oprim asupra unei chestiuni pe care reciprocitatea dintre credinţă şi sacramente nu ar putea s-o ignore: elucidarea dacă unirea matrimonială dintre „botezaţii necredincioşi” trebuie considerată un sacrament. Este vorba de un caz special în care articularea reciprocităţii dintre credinţă şi sacramentele din economie este cu adevărat testată, după cum susţine al doilea capitol. Se încheie cu o scurtă concluzie (cap. 5), în care, într-un plan mai general, se reia reciprocitatea dintre credinţă şi sacramente în economia sacramentală.

[Caracterul doctrinal]. Intenţia documentului este clar doctrinală. Se porneşte, desigur, de la o problematică pastorală, diferenţiată pentru fiecare dintre sacramentele care se tratează. Cu toate acestea, nu se pretinde să se ofere piste pastorale concrete şi nici adaptate pentru fiecare dintre ele. Dorim să insistăm asupra poziţiei fundamentale a credinţei în celebrarea fiecărui sacrament, fără a lăsa în afară precizia doctrinală cu privire la cazul credinţei necesare pentru validitate. De aici pot fi extrase câteva criterii generale de orientare pentru acţiunea pastorală, aşa cum facem la sfârşitul tratării fiecăruia dintre sacramentele luate în considerare, dar fără a coborî la detalii sau, cu atât mai puţin, a intra în cazuistică sau a înlocui discernământul necesar pentru fiecare caz particular.

[Selecţia]. Suntem conştienţi că situaţia pastorală din jurul altor sacramente, cum ar fi pocăinţa şi ungerea bolnavilor, suferă, de asemenea, de deficienţe grave. Nu de puţine ori, se merge la participarea deplină la Euharistie fără a conştientiza necesitatea unei împăcări prealabile cu Dumnezeu şi cu comunitatea eclezială, de care ne-am despărţit şi pe care am deteriorat-o în realitatea sa de Trup vizibil al lui Cristos, prin păcatul nostru. Există o disociere între viaţa euharistică şi practica reconcilierii din partea multor credincioşi, inclusiv a unor slujitori hirotoniţi, ignorând în practicarea credinţei lor creştine unitatea armonioasă a întregului organism sacramental al Bisericii, unde nu există a alege subiectiv ce sacramente trebuie „consumate” şi care trebuie omise. De asemenea, se trăieşte frecvent ungerea bolnavilor înconjurată de elemente magice, ca şi cum ar fi un fel de vrajă care invocă o intervenţie miraculoasă a lui Dumnezeu sau a Duhului divin, fără o relaţie personală cu Cristos, Mântuitorul persoanei, atât al trupului său, cât şi al sufletului său. Limitele extinderii ne obligă să ne concentrăm asupra acelor sacramente care alcătuiesc iniţierea creştină şi căsătoria, toate de o importanţă excepţională pentru construirea şi întărirea Trupului lui Cristos. Modul în care sunt abordate aceste sacramente, precum şi aluziile izolate la celelalte şi cadrul teologic general oferit vor permite să se tragă consecinţe pentru acele sacramente pe care nu le putem lua în considerare monografic.

 

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro