Stefano Guarinelli, Psihologia relaţiei pastorale, Iași 2022, 240 p., 17×24, ISBN 978-606-578-484-0, 30 lei.

 

La Editura „Sapientia” a apărut recent cartea: Psihologia relaţiei pastorale, scrisă de Stefano Guarinelli și tradusă în limba română de Lidia Costăchescu şi pr. Alessandro Lembo. Cartea apare în colecția „Creștinism în contemporaneitate”, în formatul 17×24, are 240 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din țară la prețul de 30 lei.

Mi-am dorit ca această carte a părintelui Stefano Guarinelli să poată fi accesibilă şi în spaţiul cultural catolic din România, din diferite motive, însă aici aş dori să mă opresc îndeosebi asupra unuia dintre ele.

Consider că prezenta lucrare este una dintre cele mai reuşite transpuneri concrete a intuiţiei fundamentale care a dat naştere – cu cincizeci de ani în urmă – aventurii Institutului de Psihologie de la Universitatea Gregoriană din Roma.

Institutul, care cu siguranţă în aceşti ani, ca orice experienţă umană, a evoluat şi a dezvoltat noi idei şi noi programe, a rămas totuşi în permanenţă fidel şi coerent „scânteii” de la care a luat naştere. În „tumultul” care a urmat cel de-al doilea Conciliu din Vatican, pr. Rulla împreună cu pr. Imoda şi primii lor colaboratori şi-au dat seama că devenea o prioritate în slujirea Bisericii faptul de a permite ca noutatea introdusă să atingă într-un mod faptic şi concret şi mediile educative catolice, îndeosebi seminariile unde se formau viitori preoţi şi casele de formare la viaţa consacrată.

Pentru a realiza acest obiectiv, Rulla şi colaboratorii săi au conceptualizat o nouă teorie antropologică. Aceasta, rămânând înrădăcinată în învăţământul Sfintei Scripturi cu privire la om, valorizează contribuţia pe care ştiinţele moderne, şi mai ales psihologia, o pot avea în domeniul educaţional.

Această abordare antropologică promovează o idee simplă, o convingere pe care, cel puţin la nivel teoretic, astăzi, foarte puţini îndrăznesc s-o pună la îndoială, dar care „în faţa dovezii faptelor” mai întâlneşte multe piedici şi opoziţii: orice activitate formativă şi educaţională, atât în general, cât şi în cadrul Bisericii, va fi destinată eşecului sau, cel puţin, nu va avea rezultatul aşteptat, dacă nu va armoniza într-un dialog rodnic dimensiunea spirituală cu cea umană a persoanei.

Omul este un duh întrupat. Astfel, orice abordare care devalorizează trupul şi viaţa psihică pe care acesta o presupune ca şi cum ar fi doar o piedică în drumul spre sfinţenie sau ca şi cum mântuirea s-ar „cuceri” dincolo de trup, şi nu în el şi prin el, este o abordare reductivă şi incompletă faţă de misterul persoanei umane. Exact cum este reductivă orice abordare, astăzi foarte uşor de întâlnit, care analizează fiinţa omului doar prin prisma existenţei sale orizontale şi pământeşti, socotind orice referinţă la sfera spirituală a persoanei umane ca fiind „o trădare” a noii religii laice moderne, lucru ce impune să considerăm ca adevăr doar ceea ce poate fi demonstrat într-un mod strict ştiinţific.

Cartea părintelui Guarinelli nu se pretinde a fi o expunere completă şi exhaustivă a paradigmei antropologice a Institutului de Psihologie de la Universitatea Gregoriană la nivelul teoretic al acestei viziuni. Din contră, autorul, luând din bogata sa experienţă în domeniul însoţirii spirituale, doreşte să analizeze şi să prezinte diferite situaţii cu precădere în sfera relaţională, care îi au ca protagonişti în special pe preoţi, dar şi pe surori, pe cei consacraţi şi pe cei care îndeplinesc o activitate pastorală în Biserică. Analizând atitudinile, preocupările care fac aceste interacţiuni pastorale mai autentice şi mai fidele faţă de mesajul evanghelic şi, deci, mai rodnice, autorul ne introduce într-un mod practic şi imediat folositor în inima perspectivei antropologice mai sus amintite.

Ideea centrală care stă la baza diferitelor situaţii discutate este aceea că orice iniţiativă pastorală îşi pierde din eficacitate dacă nu consideră ca fiind crucial gradul de dezvoltare umană al persoanei căreia îi este adresată. Ignorarea acestui aspect ar fi ca atunci când am căuta cu tot dinadinsul să facem o predică foarte frumoasă… dar nesocotim faptul că lumea care ne ascultă nu cunoaşte limba în care vorbim.

Consider că „aspectele” expuse şi tratate de autor ar putea fi o provocare pentru toţi cei care sunt chemaţi, în cadrul Bisericii, să slujească evanghelia prin intermediul numeroaselor relaţii pe care le întreţin în activitatea lor pastorală. Mai mult, consider că expunerea de faţă poate deveni un preţios instrument pentru toţi cei care îşi îndeplinesc misiunea pastorală în acele sectoare ce privesc sfera interioară şi delicată a persoanei umane, precum îndrumarea spirituală, sacramentul Spovezii şi colocviul formativ în cadrul pregătirii la viaţa preoţească şi consacrată.

Totodată, am încredere că această carte poate aprinde în mulţi cititori dorinţa de aprofundare tot mai temeinică a chestiunilor tratate şi îmi doresc ca, prin harul Domnului, să fie urmată de o altă lucrare care să completeze prezentarea aspectelor teoretice introduse şi, mai ales, să ofere alte aplicaţii practice în sfera educaţională şi formativă.

Pr. Alessandro Lembo

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro

John Powell S.J., Prin ochii credinţei, Iași 2017, 14×20, 166 p., ISBN 978-606-578-300-3, 20 lei.

La Editura „Sapientia” a apărut recent cartea Prin ochii credinţei, scrisă de John Powell S.J. și tradusă în limba română de Augusta-Maria Flonta. Cartea apare în colecţia „Creștinism în contemporaneitate”, în format 14×20, are 246 de pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţară la prețul de 20 lei.

 

Această carte reprezintă o colecţie de articole ale părintelui John Powell, care au fost publicate pentru prima dată în ziarul EXTENSION, timp de 6-7 ani, în perioada 1985-1991.

Unele dintre materiale, istorii şi exemple pot fi găsite în una sau alta dintre cele 30 de lucrări ale părintelui, apărute anterior. Totuşi, cea mai mare parte a materialului şi întreg textul sunt originale.

John Powell este unul dintre cei mai cunoscuţi autori creştini din SUA. Cele 30 de cărţi ale sale, cu mai mult de 12 milioane de copii care se află în circulaţie, au fost traduse în 12 limbi.

Scrierile lui John Powell au fost inspirate de educaţia sa, variatele experienţe de viaţă şi sensibilitatea deosebită faţă de sufletul uman. Articolele care urmează abordează multe subiecte: credinţa şi virtuţile, comportamentul, Fericirile, Biserica, îngrijorările, amintirile, obiceiurile şi multe altele. Ele analizează o experienţă umană cotidiană pe care majoritatea dintre noi o cunoaşte şi par să exprime speranţele, luptele, idealurile noastre. John Powell traduce în cuvinte experienţele multora dintre noi. Este unul dintre aceia care reuşesc să fie, cu voia lui Dumnezeu, punctul de întâlnire dintre psihologie şi teologie. Este convins că nu putem fi sfinţi fără să fim compleţi din punct de vedere uman şi nu putem fi compleţi fără a lupta pentru propria sfinţenie. Acesta este firul conducător deosebit al acestui volum.

În 1967, Powell şi-a început activitatea la Loyola University din Chicago, unde predă, actualmente, teologia. Din experienţa sa de profesor, spune: „Îi iubesc şi îi apreciez mult pe tinerii pe care îi învăţ. Ei mă ţin ancorat în realitatea contemporană şi cred că-mi oferă la fel de mult pe cât le ofer eu. Şi acesta este modul în care Dumnezeu ne oferă daruri tuturor: prin ceilalţi”.

Una dintre convingerile cele mai profunde ale lui John Powell este aceea că evanghelia trebuie prezentată ca o „veste bună”. Viziunea credinţei este pozitivă: Dumnezeu este iubire, suntem iubiţi de Dumnezeu, care reprezintă originea noastră şi destinul nostru final. Într-o zi, vom celebra cu Dumnezeu în casa sa, iar celebrarea nu va avea sfârşit. Aceasta este ceea ce crede John Powell şi aceasta este temelia de speranţă pe care îşi bazează scrierile.

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro

John Powell S.J., Viziunea creştină. Adevărul care ne face liberi, Iași 2017, 14×20, 246 p., ISBN 978-606-578-301-0, 20 lei.

La Editura „Sapientia” a apărut recent cartea Viziunea creştină. Adevărul care ne face liberi, scrisă de John Powell S.J. și tradusă în limba română de Augusta-Maria Flonta. Cartea apare în colecţia „Creștinism în contemporaneitate”, în format 14×20, are 246 de pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţară la prețul de 20 lei.

Cartea aceasta este o continuare, o dezvoltare a ultimei mele lucrări publicate, Fully Human, Fully Alive (Pe deplin uman, pe deplin viu). Totuşi, a existat, în anii care au trecut de atunci, un alt pas în creşterea şi dezvoltarea mea personală, care nu a fost cuprins în carte. A fost înregistrat însă, mai curând, sub forma unui atelier programat pentru grupuri de patru sau mai multe persoane, numit The Fully Alive Experience(Experienţa deplină de viaţă). Acest seminar de 20 de ore a fost menit să testeze forţa atitudinilor în făurirea vieţilor noastre. După nişte consideraţii preliminare, participanţii au fost invitaţi să studieze modurile în care pot fi descoperite atitudinile distorsionate, deformate, greşite. Au urmat anumite experimente şi exerciţii, cu metodele cele mai eficiente, pentru a schimba asemenea atitudini. Iar în final s-a alcătuit o listă de cinci atitudini de bază, cu sublinierea perspectivei creştine, bazată pe viaţa şi pe învăţăturile lui Isus.

Fully Alive Experience a fost pregătită şi am prezentat-o, împreună cu Loretta Brady, terapeut de cuplu şi al familiei, la mai mult de zece mii de persoane. După ce am ţinut seminarul în 50 de oraşe ale Statelor Unite, ca şi în Europa, Australia şi Noua Zeelandă, am decis, împreună cu Loretta, că este util şi salutar ca datele să fie sintetizate.

Astfel, am înregistrat discuţiile pe unsprezece casete audio şi am publicat caietele personale în care fiecare participant a prelucrat ideile prezentate. Am compus şi am publicat un caiet-ghid, astfel încât grupurile să poată organiza singure The Fully Alive Experience, cu sau fără experienţă anterioară. Speranţele noastre privitoare la întregul „pachet” al versiunii The Fully Alive Experience au fost împlinite cu mult peste cele mai optimiste aşteptări. Am primit numeroase scrisori de mulţumire de la grupuri diverse, care atestau schimbările efective înregistrate în urma acestor 20 de ore petrecute pentru investigarea şi pentru revizuirea atitudinilor.

Prezenta lucrare, The Christian Vision (Viziunea creștină), este, de asemenea, un rezultat al Fully Alive Experience. Expunerile mele, aşa cum au fost publicate în pachetul The Fully Alive Experience, au fost dezvoltate aici. Pe lângă aceasta, alte atitudini au fost cercetate şi prezentate din perspectivă creştină. În această lucrare, nu am abordat atitudinile distorsionate şi metodele pentru revizuirea acestora. Acest lucru a fost realizat mai mult decât adecvat în The Fully Alive Experience.

Pentru mine, faptul de a vă putea împărtăşi aceste „achiziţii”, atitudini şi pietre de încercare ale dezvoltării mele reprezintă o profundă mulţumire. Am spus că lucrările mele, în număr de opt, publicate de Argus Communications, au fost tipărite, până acum (anul 1984, n. tr.), în mai mult de 11 milioane de copii. Nici în cele mai optimiste vise nu am putut anticipa acest lucru. Tot ce pot spune este că Dumnezeu a fost foarte bun cu mine şi foarte îndurător în utilizarea a ceea ce am putut eu oferi. De asemenea, sunt copleşit de bunăvoinţa surorilor şi fraţilor mei creştini care mi-au primit cuvintele şi au dorit să-mi împărtăşească gândurile. A fost o experienţă de credinţă plină de mare încurajare.

Recent am auzit o frumoasă analogie a experienţei credinţei. Un băieţel îşi manevra zmeul care zbura sus, pe cer. La un moment dat, un nor a înconjurat zmeul, iar acesta a fost ascuns privirilor. Un om care trecea pe acolo l-a întrebat pe băieţel ce face cu sfoara pe care o ţinea în mâini. „Îmi manevrez zmeul”, a răspuns băieţelul. Omul şi-a ridicat privirea şi a văzut doar un nor pe cerul senin. „Nu văd niciun zmeu acolo, sus. Cum poţi fi sigur că acolo, sus, este un zmeu?” Copilul a răspuns: „Nici eu nu văd zmeul, dar ştiu că el este acolo, sus, pentru că de fiecare dată când trag de sfoară, simt în aceasta o încordare”.

În acelaşi sens, ştiu că în mâna mea există o mână care mă ghidează pe parcursul drumului vieţii mele. Ştiu că există o lumină, care nu este a mea, dar care îmi arată calea pe care trebuie să o urmez pas cu pas. Ştiu că Dumnezeu merge cu mine. Şi există în inima mea un sentiment de profundă şi caldă gratitudine pentru că pot să parcurg acest drum împreună cu voi, însoţitorii mei. Cu călăuzirea lui Dumnezeu şi însoţit de voi, „simt de fiecare dată o mică tensiune în sfoară”. Vă mulţumesc că îmi permiteţi să vă vorbesc despre acest lucru.

John Powell SJ

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro

John Powell S.J., Să rezolvăm enigma sinelui: în căutarea descoperirii de sine, Iași 2017, 14×20, 80 p., ISBN 978-606-578-302-7, 10 lei.

La Editura „Sapientia” a apărut recent cartea Să rezolvăm enigma sinelui: în căutarea descoperirii de sine, scrisă de John Powell S.J. și tradusă în limba română de Augusta-Maria Flonta. Cartea apare în colecţia „Creștinism în contemporaneitate”, în format 14×20, are 80 de pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţară la prețul de 10 lei.

 

În unele dintre lucrările şi articolele mele precedente am încercat să împărtăşesc cu cititorii câteva lucruri care m-au ajutat la nivel personal. Nu am scris nimic care să nu fi fost testat şi verificat în laboratorul vieţii mele.

Contribuţia mea cea mai recentă se referă la cunoaşterea de sine. Mi se pare evident faptul că mă cunosc doar parţial. Reuşesc să-mi cunosc sinele adevărat doar pas cu pas, printr-un proces lent, iar acesta reprezintă, cel puţin pentru mine, un proces gradual şi destinat să dureze întreaga viaţă. Un proces uneori dureros, uneori fericit, care merită, oricum, să fie parcurs.

Până nu demult, am considerat inutilă o carte care să trateze acest subiect, deoarece credeam că oricine ar fi răspuns la întrebarea: „Te cunoşti cu adevărat pe tine însuţi?” cu „Da!”. Eram sigur că oamenii ar fi spus: „Bineînţeles că mă cunosc” şi o întrebare de acest fel ar fi fost considerată puţin deconcertantă. Eram convins că majoritatea dintre noi am gândi: „Dacă eu nu mă cunosc pe mine însumi, atunci cine?”

Atunci, am încercat să întreb persoanele: „Te cunoşti pe tine însuţi?” şi am fost surprins să aud răspunsul următor: „Doar în parte… Nu foarte bine… Puţin…” Astfel, am ajuns la concluzia că majoritatea dintre noi (inclusiv eu) ar trebui să ne punem, cu claritate, întrebarea: „Cine sunt eu cu adevărat?” Suntem gata să recunoaştem că alte persoane ne cunosc mai bine decât ne cunoaştem noi înşine, până la punctul că, probabil, suntem ultima persoană pe care învăţăm să o cunoaştem bine, dintre toate cele pe care le întâlnim pe parcursul vieţii. Mulţi ani m-am întrebat de ce este aşa. Dacă petrecem, cu adevărat, atât de mulţi ani cu noi înşine, cum se poate că ne cunoaştem atât de puţin? În toţi aceşti ani de nedumerire cu privire la acest subiect, am învăţat multe lucruri utile pentru mine.

De aceea, am decis să scriu această carte, al cărei scop este acela de a împărtăşi cu voi ceea ce am învăţat pe parcursul vieţii. Întrebarea cea mai frecventă pusă în aceşti ani plini de nedumeriri a fost: „Cine sunt eu, de fapt?” Printre lucrurile pe care cred că le-am învăţat sunt cele mai comune blocaje care ne împiedică să ajungem să ne cunoaştem pe noi înşine. Nu este relevant cât de mare este efortul pe care-l facem încercând să ne cunoaştem mai bine. Dacă pe acest drum există blocaje, vor fi două posibilităţi: ori nu vom progresa deloc, ori progresele pe care le vom face vor fi mici. Am ajuns să recunosc şi să respect puterea pe care o exercită trecutul asupra comportamentelor noastre actuale, iar aceste insight-uri mi-au permis să mă înţeleg pe mine însumi. Am reuşit să înţeleg ceva despre modelele prezente în viaţa mea. Modelele de comportament ies la iveală cu claritate în numeroase exemple din existenţa mea şi a unor persoane care şi-au împărtăşit viaţa cu mine.

Pe măsură ce reuşim să cunoaştem mai bine cine suntem, găsim, inevitabil, părţi din noi care, departe de a fi benefice, se dovedesc mai degrabă distructive. Aceasta ne determină să ne punem o serie de întrebări despre cum să ne schimbăm: Pot să mă schimb? Vreau, cu adevărat, să mă schimb? Cum mă confrunt cu aceste schimbări? Încercând să răspundem acestor întrebări, ne descoperim lucrând cu soluţiile la problemele care blochează cunoaşterea de sine. În final, cred că am decelat câteva modalităţi prin intermediul cărora putem introduce în viaţa noastră obişnuinţa de a creşte fiind conştienţi de ceea ce suntem.

În consecinţă, această lucrare este concepută în cinci părţi: (1) Problema, (2) Teoria, (3) Exemple, (4) Soluţia, (5) Practica.

Sper că aceste lucruri, care mie mi-au fost de ajutor, să vă fie de ajutor şi vouă.

 

John Powell S.J.

 

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro

John Powell S.J., De ce mi-e teamă să-ți spun cine sunt, Iași 2016, 14×20, 112 p., ISBN 978-606-578-242-6, 10 lei.

La Editura „Sapientia” a apărut recent cartea De ce mi-e teamă să-ţi spun cine sunt, scrisă de John Powell, SJ, şi tradusă în limba română de Iudita Iacob şi de pr. dr. Iosif Iacob. Cartea apare în colecţia „Creştinism în contemporaneitate”, formatul 14×20 cm, are 112 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţară la preţul de 10 lei.

Comunicarea cu alţii este o tendinţă înscrisă în natura noastră; doar astfel omul poare să se realizeze pe sine şi să trăiască cu bucurie. Cartea lui John Powell este dedicată celui care fuge de ceilalţi de teamă că a intra în legătură cu ei înseamnă să-şi dezvăluie adevărata identitate, făcând să cadă toate măştile. Acest proces de „revelare” , care, într-un final, ajunge să fie o „autorevelare” este un drum în cinci etape care ne conduce spre propria autenticitate şi unicitate. Reflecţia autorului porneşte de la premisa că orice drum este zadarnic fără efortul de a înţelege condiţia umană.

Teama de a nu fi acceptat îl determină pe celălalt să-şi pună diferite măşti, uneori în aşa măsură încât îl fac să piardă orice sens al identităţii sale şi al coerenţei personale. Un prim pas al restabilirii echilibrului este să fim oneşti cu noi înşine.

A deveni persoană constituie un proces dinamic care durează toată viaţa. Integrarea personalităţii este descrisă de John Powell ca „echilibrul just între introversiune şi extroversiune” împlinit în libertate. Un rol la fel de important în creşterea umană îl ocupă relaţiile interpersonale. Acestea au fost structurate de autor în cinci etape, astfel încât să identificăm cu uşurinţă stadiul în care ne aflăm şi să putem lucra cu noi înşine pentru o comunicare mai autentică.

Prietenia şi iubirea dintre două persoane conduc la maturitate, de aceea e nevoie ca ele să fie o succesiune completă şi sinceră de revelaţii. Acest tip de autorevelare poate avea loc doar prin intermediul comunicării sentimentelor, iar autorul expune câteva reguli pentru ca aceasta să fie profundă şi totală.

Omul pus faţă în faţă cu propriile emoţii ia cunoştinţă de ele şi le dirijează spre integrarea lor pozitivă. Pentru că nu întotdeauna se întâmplă acest lucru, John Powell identifică mecanismele de apărare ale eului în faţa unor realităţii încă neintegrate şi le explică prin imagini şi descrieri practice.

În încheierea volumului, autorul propune un „Dicţionar de jocuri şi de roluri”, modele destul de frecvente ale comportamentului nostru în relaţiile umane care maschează şi deformează ceea ce este mai important dintre lucrurile pe care le-am putea împărţi cu ceilalţi: pe noi înşine.

Scrisă ca şi continuare al volumului „De ce îmi este frică să iubesc?”, această carte constituie, împreună cu prima, un ajutor binevenit pentru a ne înţelege pe noi înşine. Învăţând să ne cunoaştem şi să ne iubim autentic pe noi înşine, vom putea ieşi astfel în întâmpinarea celorlalţi, liberi de orice teamă.

David Eduard Cristian

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro

John Powell S.J., De ce îmi este frică să iubesc?, Iași 2016, 14×20, 74 p., ISBN 978-606-578-241-9, 10 lei.

La Editura „Sapientia” a apărut recent cartea De ce îmi este frică să iubesc?, scrisă de John Powell, SJ şi tradusă în limba română de Iudita Iacob şi de pr. dr. Iosif Iacob. Cartea apare în colecţia „Creştinism în contemporaneitate”, formatul 14×20 cm, are 74 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţară la preţul de 10 lei.

Introducerea acestui volum , „Recviem pentru lipitori” subliniază printr-o metaforă foarte sugestivă mesajul principal al cărţii: renunţând la a trăi la întâmplare (ca nişte lipitori) trebuie să adoptăm atitudinea lui Cristos, care uită de sine însuşi şi îi pune pe primul loc pe fraţii săi. De o importanţă capitală în această acţiune este iubirea, un spirit care trebuie trăit şi care depăşeşte obstacolul fundamental: frica.

Premisa autorului este: „Vocaţia noastră este iubirea”. Iubirea umană eliberată de egoism este iniţierea sacramentală a legăturii de iubire cu Dumnezeu. Omul trebuie să treacă pragul dăruirii de sine pentru a-l întâlni pe Dumnezeu. Ce ne împiedică? Autorul identifică trei probleme emoţionale fundamentale care împiedică întâlnirea autentică cu celălalt: anxietatea, complexul de vinovăţie şi cel de inferioritate.

La baza comportamentului specific uman stă imaginea pe care fiecare o are despre sine care, din păcate, este rezultatul a ceea ce alţii ne-au spus, în mod mai mult sau mai puţin conştient, că suntem. Dar toate problemele fundamentale dispar în faţa autocunoaşterii şi a autoacceptării care se transformă în cele din urmă în cunoaşterea şi acceptarea autentică a celorlalţi.

Totuşi, ce se află în „spatele” faptelor noastre? John Powell explică procesul reprimării şi rolul subconştientului în acest proces. Propune şi două soluţii: pentru cazurile grave, recurgerea la psihanaliză este necesară, însă toţi avem nevoie de acea psihoterapie de susţinere care este prietenia.

Una alt aspect tratat de autor este acela al maturităţii intelectuale, emoţionale, sociale şi morale. Acest proces nu este niciodată încheiat deoarece viaţa este o creştere neîncetată către maturitatea completă.

Punctul critic al procesului maturizării nu este problema pe care o înfruntăm, nici dificultatea ei, ci reacţia noastră. Creştinul trebuie să fie conştient că acest proces este în mod inevitabil marcat de înfrângeri, dar el trebuie să înveţe să reacţioneze cu iubire. Iar această încăpăţânare de a iubi îl va conduce la picioarele iubirii însăşi: Cristos victorios. De fapt, iubirea rămâne singurul mod prin care un creştin poate fi recunoscut: „Prin aceasta vor recunoaşte toţi că sunteţi discipolii mei: dacă aveţi dragoste unii faţă de alţii” (In 13,35).

Cartea este o sinteză deosebită a modului în care o bună înţelegere a realităţii şi a structurilor noastre psihologice permit o mai profundă trăire a realităţii transcendente şi paradoxale a iubirii. Nimeni nu este scutit de acest drum de aprofundare cu consecinţe pe plan practic. Evitând erudiţia pedantă, pe de o parte şi superficialitatea, pe de altă parte, John Powell poate fi înţeles cu uşurinţă de orice cititor.

David Eduard Cristian

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro

John Powell S.J., Secretul păstrării iubirii. Cum să îmbunătățești relațiile afective cu ajutorul dialogului, Iași 2015, 14×20, 180 p., ISBN 978-606-578-224-2, 20 lei.

La Editura „Sapientia” a apărut recent cartea Secretul păstrării iubirii. Cum să îmbunătățești relațiile afective cu ajutorul dialogului, scrisă de John Powell, SJ și tradusă în limba română de dna Augusta-Maria Flonta. Cartea apare în colecția „Creștinism în contemporaneitate”, formatul 14×20 cm, are 180 pagini și poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum și de la celelalte librării catolice din țară la prețul de 20 lei.

Creşterea noastră umană și spirituală este caracterizată de faptul că, trăind cu înțelepciune evenimentele vieții noastre, ni se revelează înțelesuri și semnificații autentice, adevărate răspunsuri la întrebările cele mai profunde. Tocmai acest lucru l-a determinat pe autor să redacteze această carte și să împărtășească cu cititorii săi concluzia unei experiențe de viață: iubirea se păstrează cultivând dialogul cu cel de lângă noi.

Încă de la începutul cărții, John Powell se vede nevoit să afirme că ființa umană este una supusă unor condiționări de ordin afectiv, o relație în lanț care determină întreaga imagine pe care o avem despre noi înșine: trebuințe-alegeri-dependențe. Totuși, autorul îndreaptă întreaga atenție asupra valorii necondiționate a fiecărei persoane, unică și dotată cu „valori excepționale”. A identifica trebuința fundamentală a omului ca fiind iubirea de sine adevărată și profundă conduce la înlăturarea dependențelor și însănătoșirea alegerilor noastre.

În al doilea capitol este pusă în evidență puterea vindecătoare a iubirii, precum și calitatea ei de a favoriza schimbarea și creșterea umană cu scopul de a atinge deplinătatea existenței, expresie a gloriei maxime a lui Dumnezeu. Autorul caută să definească realitatea dinamică a iubirii propunând în acest sens o „anatomie” a dragostei alcătuită din șapte argumente dezvoltate și dezbătute pe larg.

Fiecare persoană este un mister și de aici pornește dificultatea unei relații care să aibă la bază iubirea cu adevărat autentică.

În al treilea capitol, autorul constată că iubirea presupune și se realizează fundamental în actul de a împărtăși misterul propriei persoane prin dialog. Înainte de a intra în dialog cu celălalt, John Powell propune, în cel de-al patrulea capitol, un drum interior de re-cunoaștere a emoțiilor noastre. Sub semnul încrederii în propria valoare personală suntem invitați să identificăm influența pe care multe dintre emoțiile noastre o exercită asupra celuilalt pentru a reuși o corectă orientare a acestora.

Al cincilea capitol condensează întregul mesaj al cărții: toată iubirea pe care o facem să crească în viața proprie se poate păstra doar prin dialog( Pâinea cea de toate zilele a dialogului). Departe de a fi o înșiruire sistematică de reguli, acest capitol tratează situații și situații punând accent pe atitudini fundamentale precum: libertatea, responsabilitatea, acceptarea diferențelor etc. Toate acestea conduc spre o veritabilă cultură a întâlnirii. Rod al reflecţiilor proprii, volumul se încheie cu îndemnuri practice, exerciţii de dialog, produse cel mai adesea într-un adevărat „laborator pentru viaţă”: aici, autorul a verificat şi a dovedit utilitatea teoriilor şi a acţiunilor recomandate în această lucrare.

Cui se adresează această carte? Deoarece munca cu noi înşine şi stabilirea de relaţii sănătoase între noi şi ceilalţi este un efort continuu, cartea se adresează tuturor celor care au curajul să pornească pe un drum de cunoaştere personală şi de relaţionare sănătoasă, pentru a ajunge la deplinătatea propriei existenţe.

David Eduard

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro

John Powell S.J., Exerciții de fericire, Iași 2015, 14×20, 192 p., ISBN 978-606-578-219-8, 20 lei.

  La Editura „Sapientia” a apărut recent cartea Exerciții de fericire, scrisă de John Powell, SJ și tradusă în limba română de dna Augusta-Maria Flonta. Cartea apare în colecția „Creștinism în contemporaneitate”, formatul 14×20 cm, are 192 pagini și poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum și de la celelalte librării catolice din țară la prețul de 20 lei.

Una dintre dorințele cele mai profunde ale inimii omului este aceea de a fi fericit. Omul de azi, invadat de atâtea și atâtea chemări la pseudo-fericire, care-și dovedesc întotdeauna incapacitatea de a-l împlini, își manifestă constant necredința într-o fericire adevărată și durabilă. John Powell S.J., în cartea apărută recent la Editura Sapientia, Exerciții de fericire, pornește de la altă idee: a fi fericit reprezintă condiția naturală a omului, convingere născută din credința că însuși Dumnezeu ne-a creat pentru a fi fericiți, atât în această lume, cât și în cea care va veni.

Dacă Dumnezeu ne-a creat pentru a fi fericiți, care este motivul nefericirii, ca stare permanentă, în care mulți au ales să se refugieze? Autorul identifică o lipsă, „ceva ce nu merge” și care afectează întreaga persoană umană. Bineînțeles, nu întotdeauna vina sau alegerea aparțin în totalitate celui nefericit. Partea de care el este responsabil este tot o alegere, răspunsul decisiv pentru situația sa: „Vreau să fiu fericit!”

Spiritul care domină această carte este unul de sinceritate: pentru a fi fericiți este nevoie de exercițiu permanent. Poate că acest cuvânt evocă realități precum: școala, gimnastica, matematica, exercițiile spirituale. Exercițiile propuse în această carte sunt câte puțin din toate acestea: obligatorii, precum acelea de la școală, obositoare, precum acelea de la gimnastică, riguroase, ca matematica și profunde, ca exercițiile spirituale.

Ce își propune această carte? Citită cu perseverență și atenție, ea dezvăluie fiecărui cititor adevărul care înrădăcinează în propria viață fericirea: redescoperirea iubirii lui Dumnezeu, care ne-a iubit din veșnicie, și dialogul profund cu el, prin rugăciune.

Datorită temei pe care o abordează, cartea se adresează tuturor. Exercițiile de fericire nu-și propun să schimbe realitățile pe care le trăim, ci să schimbe în noi perspectivele, mentalitățile și modurile de a acționa.

David Eduard Cristian

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro

Acest volum este tradus din limba italiana de sr. Bernadeta Ciobanu si raspunde problemei întâlnite îndeosebi în rândul adolescentilor si al tinerilor; aceea a construirii unei personalitati echilibrate, mature si sanatoase. Aceasta se realizeaza în primul rând prin autostima, care nu trebuie confundata cu o atitudine de superioritate.

Autostima reprezinta o forma de relatie sanatoasa cu propria persoana, reprezinta iubirea de sine care ne ajuta sa ne relationam bine cu noi însine, cu Dumnezeu si cu aproapele. Ea poate fi învatata prin mijloace si tehnici simple, propuse spre învatare de acest manual. Cartea este structurata în patru parti: tehnici pentru marirea autostimei; tehnici pentru a favoriza acceptarea de sine; tehnici pentru a învata sa analizam si sa depasim sentimentele de vinovatie; tehnici de comunicare asertiva. Aceste capitole sunt însotite de exercitii practice, grafice si tabele construite dupa principiul „Gândeste bine si te vei simti mai bine”.

Ne exprimam convingerea ca aceasta carte îi va ajuta pe cei carora le este destinata – în primul rând, tinerii – sa depaseasca toate dificultatile inerente cresterii si dezvoltarii personalitatii.

Andrei Dumitrescu

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro