Episcopul Anton Durcovici (1888-1951), martor al lui Cristos. Mărturia până la martiriu în timpul comunismului din România
Isidor Iacovici, Episcopul Anton Durcovici (1888-1951), martor al lui Cristos. Mărturia până la martiriu în timpul comunismului din România, Iași 2018, 344 p., 17×24, ISBN 978-606-578-335-5, 30 lei.
La Editura „Sapientia” a apărut recent cartea Episcopul Anton Durcovici (1888-1951), martor al lui Cristos. Mărturia până la martiriu în timpul comunismului din România, scrisă de pr. dr. Isidor Iacovici. Cartea apare în colecția „Disertații doctorale”, în formatul 17×24, are 344 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din țara la prețul de 30 lei.
Lucrarea de faţă este rodul muncii depuse de pr. dr. Isidor Iacovici pe parcursul mai multor ani de studiu la Roma şi constituie o dizertaţie doctorală în care autorul a analizat profilul spiritual al vrednicului nostru păstor, episcopul Anton Durcovici, chemat să slujească şi să se jertfească pentru noi, catolicii din România.
În Vechiul Testament, între diferitele jertfe pe care Domnul le-a prescris poporului ales să i le aducă, se află şi „arderea de tot”, „mireasmă plăcută înaintea Domnului” (cf. Lev 1,1-17). Parcurgând cu viu interes informaţiile prezentate în acest studiu despre viaţa, opera şi moartea fericitului Anton, putem să înţelegem mai bine sacrificiul pe care el l-a adus Domnului pentru poporul ce i-a fost încredinţat spre păstorire.
Drumul vieţii fericitului Anton Durcovici a început la Bad Deutsch Altenburg, a continuat la Iaşi, unde a venit împreună cu mama sa, Maria, şi cu fratele său, Francisc, apoi s-a mutat la Bucureşti şi Roma, unde a primit marea demnitate de preot, după care a revenit la Bucureşti pentru a lucra în şcolile arhidiecezei şi, în cele din urmă, a ajuns din nou la Iaşi, ca episcop. Acest drum l-a făcut să înţeleagă că trebuie să se ofere, să se jertfească zilnic, ca o „mireasmă plăcută înaintea lui Dumnezeu”, răspândind în jur parfumul şi lumina iubirii lui Dumnezeu.
Bucurându-se de o atmosferă familială în şcolile prin care a trecut, odată ajuns preot, slujitor al altarului, a răspândit în jur bucuria unui suflet în care nu mai era loc decât pentru Dumnezeu, pentru alumni şi pentru poporul creştin, tuturor oferindu-le cu generozitate din înţelepciunea sa şi jertfindu-se pentru cei încredinţaţi grijii lui pastorale. Convingerea cu care s-a pregătit, a muncit, a studiat şi a lucrat în via Domnului şi în grădina Maicii Domnului a fost că fără sacrificiu, fără iubire, nu există adevărată demnitate, fericire şi mântuire. Doar sacrificiul, rugăciunea şi munca pot aduce pe altarul slujirii şi al iubirii roade bogate.
Ales episcop de Iaşi, a răspuns din nou cu un „Da” generos şi cu o disponibilitate totală de a aduce pe altarul lumii jertfa iubirii şi a dăruirii în rugăciune şi muncă. Timpurile tulburi care s-au abătut asupra ţării şi poporului nostru cereau o astfel de viaţă de rugăciune, de sacrificiu şi de dăruire şi el era pregătit pentru aceasta.
Ştiind la ce îl cheamă Dumnezeu, deseori se retrăgea în faţa tabernacolului, în care îl vedea pe Isus, cel care s-a jertfit pe sine pentru întreaga omenire. La „Prizonierul din iubire” a văzut că acesta, prin viaţa şi dăruirea sa, a îndeplinit ceea ce Domnul i-a cerut lui Moise: jertfa cea mai mare, „arderea de tot”. S-a convins că doar prin rugăciune poate rămâne statornic şi liber pentru sacrificiu, că jertfele din Vechiul Testament erau doar o proiecţie a ceea ce trebuia să se împlinească în Mântuitorul omului, Fiul Tatălui. Isus, luminat de Duhul Sfânt, a primit de bunăvoie crucea şi moartea, ca pe o adevărată ardere de tot, iar sacrificiul său a împăcat cerul cu pământul şi ne-a adus iertarea şi fericirea. Este exemplul bobului de grâu, care numai dacă moare poate aduce rod (cf. In 12,24).
Autorul lucrării de faţă ne ajută să descoperim sensul vieţii, operei şi jertfei fericitului Anton Durcovici. Prin credinţa sa de nezdruncinat, el a avut curajul să meargă pe urmele lui Cristos, până la sacrificiul suprem, şi, astfel, a devenit exemplu şi încurajare pentru credincioşi în momentele grele ale prigoanei comuniste. Privind la el, învăţăm şi noi, cei de azi, să rămânem fideli iubirii lui Cristos, care s-a ridicat victorios din mormânt şi, ca o candelă strălucitoare, luminează pe toţi oamenii.
Considerăm că această lucrare reprezintă o binecuvântată iniţiativă şi constituie un bun ajutor pentru oricine doreşte să descopere profilul spiritual al episcopului nostru, fericitul Anton. Lucrând şi ca postulator al cauzei fericitului Anton Durcovici, pr. dr. Isidor Iacovici a îmbogăţit lucrarea sa de doctorat cu numeroase informaţii, adunate cu multă migală, despre viaţa, opera şi jertfa marelui Păstor. De aceea, ne bucurăm că acum o putem citi şi în limba română.
Un gând de preţuire pentru autor, pentru traducător şi pentru toţi cei ce vor parcurge această carte şi vor continua să aprofundeze profilul spiritual al fericitului Anton. Împreună cu el, spunem şi noi: „Fericit poporul al cărui Dumnezeu este Domnul” (Ps 143,15).
Binecuvântat să fie Dumnezeu în sfinţii săi!
Petru Gherghel
episcop de Iaşi
Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro