Biserica Catolică din Basarabia în perioada interbelică
Petru Ciobanu , Biserica Catolică din Basarabia în perioada interbelică, Iași 2018, 366 p., 14×20, ISBN 978-606-578-348-5, 25 lei.
La Editura „Sapientia” a apărut recent cartea Biserica Catolică din Basarabia în perioada interbelică, scrisă de pr. Petru Ciobanu. Cartea apare în colecția „Disertații doctorale”, în formatul 14×20, are 366 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din țara la prețul de 25 lei.
Ori de câte ori folosesc la sfânta Liturghie Rugăciunea euharistică I sau Canonul Roman, îmi împreunez mâinile pentru a-i pomeni în faţa lui Dumnezeu pe toţi cei „care au mers înaintea noastră cu semnul credinţei şi dorm somnul păcii”. Între aceştia sunt şi înaintaşii noştri care au trăit pe aceste pământuri basarabene, păstrându-şi cu grijă şi tenacitate credinţa pe care ei înşişi au primit-o de la părinţii lor, credinţă pe care au transmis-o, ajungând astfel până la noi, cei care astăzi formăm Biserica Catolică din Republica Moldova. Episcopi, preoţi şi laici, cunoscuţi sau mai puţin cunoscuţi, îmi revin mereu în amintire şi în rugăciunea mea de mulţumire, convins fiind că, dacă există creştini catolici în Biserica noastră locală, se datorează mai ales lor.
În intenţia de a-i cunoaşte pe aceşti înaintaşi ai noştri, de a cunoaşte istoria pe care au făurit-o şi ai cărei actori au fost, am iniţiat încă din anul 2005 o muncă de cercetare, ale cărei roade sunt publicate în revista noastră istorică Analecta catholica, ajunsă deja la al zecelea volum. Toate aceste studii mi-au răspuns afirmativ la întrebarea pe care mi-o adresasem mie însumi în volumul I al revistei: au oare catolicii de pe aceste meleaguri istorie?
Afirmativ la această întrebare răspunde şi studiul de faţă al Pr. Petru Ciobanu, fiu al acestui pământ, a cărui elaborare am urmărit-o eu însumi pas cu pas. Nu puţine erau momentele când părintele, înflăcărat de informaţiile pe care le găsea, mi le împărtăşea imediat, întrucât spunea că nu poate ţine doar pentru el bucuria acestor descoperiri pe care le făcea. Astfel, am avut şi eu marea plăcere să aflu tot mai multe lucruri despre istoria catolicilor din Basarabia în perioada cât aceasta s-a aflat în componenţa României Mari.
Mi-a plăcut faptul că autorul, în studiul său, a pornit de la începuturile Bisericii, explicându-mi că astfel doreşte să înrădăcineze istoria noastră mai recentă în istoria seculară a Bisericii Catolice de pe aceste meleaguri. Citind textul lucrării, am aflat multe lucruri pe care arhivele le-au ţinut până acum ascunse. M-a impresionat volumul imens de documente pe care autorul le-a găsit în mare parte în Arhiva Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi şi unele chiar în arhiva noastră, documente pe care nu le cercetase nimeni până astăzi.
Am făcut cunoştinţă mai îndeaproape cu oamenii acelor timpuri, cu modul exemplar în care îşi trăiau credinţa, cu problemele şi grijile lor, apreciind faptul că au rămas mereu ataşaţi de episcopii lor de la Iaşi, care, de altfel, nu o dată i-au vizitat. Aş putea spune că eu însumi am început să devin, într-un fel, contemporan cu păstorii comunităţilor care s-au îngrijit de catolicii noştri, unii dintre ei devenind puncte de referinţă în memoria credincioşilor noştri. Îmi amintesc că, la venirea mea la Chişinău, în 1990, am găsit un grup de persoane adunate în curtea bisericii, care, cu rozariul în mână, se rugau pentru păstorii lor de ieri şi de astăzi, spunându-mi că „aşa ne-au învăţat să ne rugăm ksiądz Glaser sau ksiądz Szczurek”.
Indiferent de cât va fi apreciat de alţii, pentru noi acest studiu rămâne ca un punct de referinţă, pentru că vine să umple un gol în istoria noastră ca Biserică şi popor. Mă bucur că această lucrare apare în acest an – al 2018-lea de la Naşterea Mântuitorului –, an cu o semnificaţie aparte pentru Biserica noastră locală, care sărbătoreşte al 25-lea an de la înfiinţarea primei ei structuri centrale. Dar este şi în Anul Centenarului şi apreciez faptul că autorul doreşte ca această carte să fie un prinos de recunoştinţă adus celor „care au mers înaintea noastră cu semnul credinţei” şi care au realizat evenimentele de la 1918 şi de la 1993.
Pentru Biserica noastră locală, însuşi Pr. Petru Ciobanu este un dar de nepreţuit al Providenţei divine, fapt pentru care îi aduc mereu mulţumiri, conştient fiind că dânsul ne-a fost trimis ca răspuns la rugăciunile noastre pentru această slujire atât de importantă. Mai sunt şi alţi istorici care au încercat să se apropie de tainele trecutului nostru. Şi unii au reuşit chiar foarte bine să lumineze anumite aspecte ale lui. Însă un slujitor al Domnului ce-şi pune ca scop să elucideze trecutul are avantajul că el însuşi se identifică cu istoria mântuirii şi, astfel, poate mai uşor să găsească legătura dintre evenimente şi Providenţa divină care pe toate le orânduieşte spre binele celor ce-l iubesc. Îmi amintesc de faptul că autorul, obosit de muncă, ieşea uneori din casă pentru a intra în biserică, pentru a găsi acolo odihnă şi noi forţe. Dumnezeu să primească rugăciunea noastră de mulţumire.
În cele din urmă, doresc să aduc un sincer cuvânt de felicitare autorului pentru că, după ani de cercetare, îşi vede încununat efortul. La mai mult şi la mai mare, mai ales că studiul istoriei nu se opreşte aici. Felicit şi breasla istoricilor, pentru că se mai îmbogăţeşte cu încă un studiu despre trecutul celor care au locuit între Prut şi Nistru în perioada interbelică. Iar faptul că, prin publicarea studiului, legătura între Dieceza de Chişinău şi Dieceza de Iaşi va fi şi mai armonioasă poate fi considerat, dacă nu altfel, ca un efect colateral.
† Anton Coşa
Episcop de Chişinău
Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro