Necrolog. Preoţi, călugări şi seminarişti care au slujit în Moldova (17.02.1607 – 27.06.2024), ediție îngrijită de pr. dr. Fabian Doboş, Iași 2024, 356 p., 17×24, ISBN 978-606-578-550-2, 45 lei.

La Editura „Sapientia” a apărut recent cartea: Necrolog. Preoţi, călugări şi seminarişti care au slujit în Moldova (17.02.1607 – 27.06.2024), ediția a II-a, îngrijită şi adăugită de pr. dr. Fabian Doboş. Cartea apare în colecția „Istorie bisericească”, în formatul 17×24, are 356 şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din țară la prețul de 45 lei. 

Lucrarea Necrolog reprezintă un omagiu adus celor care au predicat evanghelia pe tărâmul Moldovei, începând cu anul înfiinţării Episcopiei de Bacău (1607). Aceşti misionari (preoţi, călugări şi seminarişti) au ţinut aprinsă flacăra credinţei catolice la Est de Carpaţi, reuşind s-o amplifice în mod admirabil, dacă ţinem cont că numărul de catolici a crescut de la câteva mii, la începutul secolului al XVII-lea, la peste 200.000, în anul 2024.

Volumul este o contribuţie importantă la cercetarea istoriei catolicilor din Moldova, mai ales pentru faptul că are la bază manuscrisele pe care preotul franciscan minor conventual Iosif Gabor le-a lăsat Bisericii locale; informaţiile conţinute în aceste studii au fost completate ulterior de părintele Iosif Simon, care a aparţinut aceluiaşi ordin, şi de părintele Ieronim Budulai, preot al Diecezei de Iaşi. Aceştia au fost deja chemaţi la cele veşnice.

Editorul prezentei lucrări, pr. dr. Fabian Doboş, preot al Diecezei de Iaşi, plecând de la aportul celor trei preoţi amintiţi, şi sprijinit de membrii şi colaboratorii Departamentului de Cercetare Istorică „Fericitul Anton Durcovici”, dar şi de mulţi studenţi ai Seminarului „Sfântul Iosif” din Iaşi, a reuşit să facă o scurtă prezentare a tuturor evanghelizatorilor care s-au străduit să predice cuvântul Domnului pe meleagurile Moldovei, începând cu anul înfiinţării Diecezei de Bacău, până în anul 2024. Astfel, cei 900 de „misionari ai Cuvântului” sunt amintiţi în această carte, pentru ca aceia care au avut parte de roadele slujirii lor să-i amintească în rugăciuni sau să se roage prin mijlocirea lor.

Catolicii din Moldova nu au avut niciodată o viaţă uşoară, din diverse cauze: politice, sociale, religioase şi economice. Cu toate acestea, numărul lor a crescut exponenţial, având în vedere că la finele secolului al XVII-lea numărul lor era doar de 300, aceştia fiind îngrijiţi spiritual de câţiva preoţi de rit latin. În secolul următor, numărul catolicilor din Moldova a crescut mult, datorită implicării misionarilor care predicau Cuvântul cu mult zel, dar şi datorită faptului că spre sfârşitul secolului au venit numeroşi catolici din Transilvania, care s-au aşezat în multe localităţi ortodoxe din Moldova, păstrându-şi însă credinţa catolică. Aceştia, încet-încet, s-au integrat în mijlocul locuitorilor din Moldova, participând la toate evenimentele politico-sociale din principatul român. După Mica Unire (1859), catolicii din Moldova au avut parte de o evoluţie deosebită, avându-l drept protector pe Mihail Kogălniceanu, iar după aceea, pe viitorul rege Carol I, care fusese botezat în Biserica Catolică. Acesta din urmă, devenind rege în 1881, nu a uitat de originea sa catolică şi a reprezentat un puternic sprijin pentru catolicii din întreaga ţară.

Secolul al XX-lea poate fi sintetizat în câteva cuvinte: perioada interbelică a fost apogeul activităţii catolice din Moldova, iar perioada comunistă a devenit, datorită jertfelor credincioşilor, „sămânţa creştinilor” de azi.

Prezenta lucrare, prin biografiile pe care le conţine, face o scurtă memorie a vieţii şi activităţii misionarilor care s-au străduit să predice evanghelia în Moldova. Suntem recunoscători celor trei preoţi amintiţi mai sus, care au dat naştere acestei idei, trecuţi deja la cele veşnice, dar şi coordonatorului volumului şi colaboratorilor săi, precum şi Editurii „Sapientia” pentru oportunitatea de a ne aminti de înaintaşii noştri.

Iosif Păuleţ

Episcop de Iaşi

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro

Dănuţ Doboş, Petru Ciobanu, „Nu, o, Maică, nu poţi uita România!” Cultul sfintei Fecioare Maria de la Lourdes în România, Iași 2024, 84 p., 14×20, ISBN 978-606-578-554-0, 20 lei.

La Editura „Sapientia” a apărut recent cartea: „Nu, o, Maică, nu poţi uita România!” Cultul sfintei Fecioare Maria de la Lourdes în România, scrisă de dr. Dănuţ Doboş și pr. dr. Petru Ciobanu. Cartea apare în colecția „Istorie bisericească”, în formatul 14×20, are 84 pagini color şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din țară la prețul de 20 lei.

În anul 2015 mi s-a oferit fericita ocazie de a merge la Lourdes, ca să mă rog și chiar să celebrez sfânta Liturghie în grota de la Massabielle sau grota aparițiilor, acolo unde preasfânta Fecioară Maria i s-a revelat sfintei Bernadeta Soubirous drept Neprihănita Zămislire.

La acea dată cunoșteam destul de multe lucruri despre aparițiile Maicii Domnului la Lourdes, dar recunosc că știam prea puține lucruri despre cultul Madonei de Lourdes în România, mai ales în Dieceza de Iași, dieceză în care m-am format ca preot. Pentru a suplini acest gol din cunoștințele mele am apelat la cartea domnului Dănuț Doboș „Adu-ți aminte, Marie, și de România”, în care se prezintă apariția și evoluția cultului Madonei de Lourdes în România. Este un studiu științific bine documentat, pătruns nu doar de spiritul istoriei, ci și de parfumul evlaviei poporului credincios față de acea Doamnă în alb care i-a apărut Bernadetei acum mai bine de 165 de ani.

Sfântul Bernard de Clairvaux spunea că niciodată nu ne vom sătura să vorbim despre Maria. La fel de adevărat este însă că niciodată nu trebuie să ne săturăm să o cunoaștem pe Maria. Tocmai de aceea, la propunerea domnului Dănuț Doboș și cu a sa contribuție substanțială, am decis să le oferim celor însetați de iubirea Mariei această carte sub forma unui rezumat al cărții „Adu-ți aminte, Marie, și de România”, căreia i-am adăugat un scurt istoric al aparițiilor de la Lourdes și al sanctuarului marian ridicat acolo, loc de pelerinaj și de credință.

Pe lângă aceasta, cititorul va găsi în acest omagiu adus Mamei noastre cerești, patroana Diecezei de Iași, informații despre începuturile cultului Madonei de Lourdes în România și evoluția acestuia, pornind de la primul pelerinaj românesc la locul aparițiilor în 1885, de la eforturile depuse de episcopi și preoți pentru a răspândi acest cult printre credincioși, despre rolul fericitului Anton Durcovici în a o face cunoscută pe sfânta Fecioară de la Lourdes, și până la al doilea pelerinaj românesc la Lourdes, în 2006, în frunte cu PS Petru Gherghel.

 

Pr. dr. Petru Ciobanu

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro

Dănuţ Doboş, Petru Ciobanu, Eu plec, dar sufletul meu rămâne cu voi. Episcopul Anton Durcovici în Arhivele Securității, Iași 2024, 300 p., 17×24, ISBN 978-606-578-547-2, 40 lei.

La Editura „Sapientia” a apărut recent cartea: Eu plec, dar sufletul meu rămâne cu voi. Episcopul Anton Durcovici în Arhivele Securității, scrisă de dr. Dănuţ Doboş și pr. dr. Petru Ciobanu. Cartea apare în colecția „Istorie bisericească”, în formatul 14×20, are 300 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din țară la prețul de 40 lei.

Mult timp ne vom aminti de momentele înălțătoare pe care le-am trăit la Iași, pe 17 mai 2014, când, sub privirea îndurătoare a Domnului, în prezența Cardinalului Angelo Amato, prefectul Congregației pentru Cauzele Sfinților și reprezentant al Sfântului Părinte Papa Francisc, a numeroși episcopi, preoți și credincioși, vrednicul nostru Episcop Anton Durcovici a fost ridicat la cinstea altarelor, fiind proclamat fericit.

Acest eveniment – unic până atunci în istoria Diecezei de Iași – a fost nu doar încununarea multor eforturi care au condus în cele din urmă la recunoașterea oficială a faimei de sfințenie și a martiriului acestui mare om, preot și episcop, ci și un imbold și o încurajare pentru Biserica noastră locală. Din acel moment, credincioșii au început să apeleze cu încredere la mijlocirea și ajutorul său, mai ales în cadrul devoțiunilor făcute în fiecare parohie în ziua de joi. De asemenea, în acești zece ani care s-au scurs de la acel eveniment, două biserici i-au fost închinate fericitului martir Anton Durcovici: biserica din Horpaz (IS), în Dieceza de Iași, și biserica din 1 Decembrie (IF), în Arhidieceza de București. Nu au lipsit nici manifestările dedicate figurii înaintașului nostru la cârma Diecezei de Iași, organizate mai ales cu ocazia comemorării sale, în ziua de 10 decembrie.

Toate acestea ne arată că figura fericitului Anton Durcovici continuă să fascineze, să atragă, să călăuzească și să inspire. Îi mulțumim lui Dumnezeu că există în continuare inițiative care urmăresc să ne amintească de exemplul și eroismul marelui nostru episcop. În acest sens, mă bucur că editorii volumului de față – dr. Dănuț Doboș și pr. dr. Petru Ciobanu – au ales drept titlu tocmai cuvintele: „Eu plec, dar sufletul meu rămâne cu voi!”, voind astfel să ne ajute să înțelegem mai bine că-l avem mereu alături pe Episcopul Anton Durcovici; ba, mai mult, aceste cuvinte ne spun că putem să apelăm tot mai des la el în rugăciunile noastre, în nevoile noastre, în bucuriile și tristețile noastre, convinși fiind că mijlocirea sa la tronul divin ne va obține harurile de care avem nevoie în peregrinarea noastră spre patria cerească.

De-a lungul anilor au fost publicate numeroase studii dedicate fericitului Episcop martir Anton Durcovici, unele fiind sunt menționate în Introducerea editorilor. Totuși, lipsea pentru publicul larg accesul la documentele referitoare la Anton Durcovici păstrate în cele două dosare din Arhivele Securității. Însă grație muncii de editare depuse de dr. Dănuț Doboș și pr. dr. Petru Ciobanu, această lipsă este acum de domeniul trecutului. Și, pe lângă felicitările noastre pentru această nouă apariție editorială, le mulțumim editorilor nu doar pentru faptul că ne oferă această prețioasă contribuție la cunoașterea tot mai profundă a Episcopului nostru martir, ci și pentru că nu lasă să se aștearnă praful uitării peste chipul fericitului Anton Durcovici. Ne exprimăm încrederea că vor continua să ne ajute pe toți, și prin alte apariții editoriale, să aprofundăm cât mai bine exemplul și virtuțile acestui mare păstor al Diecezei de Iași.

† Iosif Păuleț

Episcop de Iași

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro

Dănuţ Doboş, Petru Ciobanu, Adu-ţi aminte de mine! Fericitul Anton Durcovici, Episcop martir (1888-1951), Iași 2024, 80 p., 17×24, ISBN 978-606-578-546-5, 20 lei.

La Editura „Sapientia” a apărut recent cartea: Adu-ţi aminte de mine! Fericitul Anton Durcovici, Episcop martir (1888-1951), scrisă de dr. Dănuţ Doboş și pr. dr. Petru Ciobanu. Cartea apare în colecția „Istorie bisericească”, în formatul 14×20, are 80 pagini color şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din țară la prețul de 20 lei.

Cu binecuvântarea Episcopului de Iaşi, Iosif Păuleţ, a Episcopului emerit, Petru Gherghel, şi a ÎPS Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti, am întreprins în ultimii ani cercetări care au vizat viaţa plină de sfinţenie a Fericitului Anton Durcovici. În baza acestor cercetări a fost realizată şi această broşură ilustrată cu fotografii inedite, care încearcă să redea atmosfera în care a trăit Episcopul martir şi care ne oferă un nou prilej de a medita asupra testamentului spiritual lăsat nouă.

Autorii

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro

Dănuţ Doboş, Gheorghe Petz. Păstor al Diecezei Romano-Catolice de Iaşi în vremuri de persecuţie, Iași 2023, 212 p., 14×20, ISBN 978-606-578-535-9, 25 lei.

La Editura „Sapientia” a apărut recent cartea: Gheorghe Petz. Păstor al Diecezei Romano-Catolice de Iaşi în vremuri de persecuţie, scrisă de dr. Dănuț Doboș. Cartea apare în colecția „Magistra vitae”, în formatul 14×20, are 212 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din țară la prețul de 25 lei.

„Timpul aleargă dincolo de capacitatea memoriei umane, şi dacă o personalitate nu-şi găseşte din timp un biograf, ea cade în uitare” (Josef Othmar Zöller).

Alături de îndemnurile venite de la Excelenţa Sa Episcop Petru Gherghel, textul mottoului de mai sus a fost cel care a susţinut îndemnul lăuntric de a dedica o carte unei personalităţi a Bisericii Catolice din România, preotul de pie memorie Gheorghe Petz. Ideea scrierii cărţii o aveam, de altfel, consemnată în proiectul istoriografic ce datează de mai bine de două decenii, şi care coincide cu descoperirea în Arhivele Securităţii a documentelor ce probează viaţa plină de sfinţenie a pr. Gheorghe Petz, persecuţia la care a fost supus, asumarea curajului adevărului în anii de teroare ai regimului comunist, afirmarea sa ca lider al rezistenţei anticomuniste prin credinţă, fidelitatea sa nezdruncinată faţă de Biserica Catolică şi Sfântul Scaun.

Cartea nu are pretenţia unei biografii complexe, exhaustive, pe care pr. Gheorghe Petz o merită cu prisosinţă, cunoscându-se activitatea sa atât de benefică pentru comunităţile parohiale pe care le-a păstorit, pentru viaţa Seminarului diecezan „Sfântul Iosif” din Iaşi şi, implicit, pentru Dieceza Romano-Catolică de Iaşi. Gheorghe Petz s-a remarcat ca un strălucit seminarist la Iaşi şi la Roma, la Colegiul De Propaganda Fide, acolo unde în 1922 şi-a încununat studiile cu un strălucit doctorat în Teologie. Întors în ţară în acelaşi an, a fost numit profesor la Seminarul diecezan din Iaşi, iar în anul următor, rector al aceluiaşi seminar. În unele fotografii de epocă îl aflăm pe Gheorghe Petz alături de canonicul Anton Durcovici, rectorul Seminarului arhidiecezan „Sfântul Duh” din Bucureşti, fotografiile fiind realizate la Timişu de Jos, la vila de vară a Seminarului „Sfântul Duh”, acolo unde seminariştii ieşeni de la cursul superior îşi petreceau vacanţele alături de colegii lor bucureşteni.

În septembrie 1933 Gheorghe Petz a fost transferat la conducerea Parohiei Romano-Catolice Butea, pe care păstorit-o, cu o întrerupere de cinci ani (perioada detenţiei) până în 1974. La 10 iunie 1948, el a fost gazda Episcopului de Iaşi, Anton Durcovici, care a efectuat o vizită canonică la Butea prilejuită de acordarea sacramentului sfântului Mir. De altfel, între cei doi a reînceput o perioadă de colaborare fructuoasă în plan pastoral şi spiritual, Gheorghe Petz devenind, în calitate de consultor diecezan, unul dintre sfetnicii preţioşi ai Episcopului Anton Durcovici, a cărui activitate a coincis cu începuturile persecuţiei comuniste împotriva Bisericii Catolice. În acest sens, parohul de Butea a fost un susţinător al Episcopului Anton Durcovici, aflat în faţa unor provocări şi diversiuni ale Securităţii şi Guvernului comunist de la Bucureşti, precum salarizarea bugetară a preoţilor sau aşa-zisul „Statut” al Bisericii Catolice din România.

Pr. Gheorghe Petz va rămâne loial Episcopului Anton Durcovici şi după arestarea acestuia la 26 iunie 1949, militând pentru păstrarea cu sfinţenie a liniilor directoare ale Bisericii Catolice, trasate de Episcop, în confruntarea acesteia cu forţele răului. La aflarea veştii arestării Episcopului Anton Durcovici, parohul Gheorghe Petz a îndemnat credincioşii să se roage pentru Păstorul Diecezei aflat la grea încercare.

Episcopul Marcu Glaser, Vicar General al Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi, l-a reconfirmat pe Gheorghe Petz ca succesor al său la jurisdicţia canonică a Diecezei, cel de-al doilea succesor ales fiind parohul de Botoşani Wilhelm Clofanda.

Lucrarea prezentă şi-a propus să trateze cu prioritate perioada 26 mai 1950 – 11 octombrie 1955, subsumată la rândul său în două părţi – 26 mai – 30 octombrie 1950, timp în care Gheorghe Petz a condus Episcopia Romano-Catolică de Iaşi, respectiv perioada 30 octombrie 1950 – 11 octombrie 1955, în care Gheorghe Petz a fost în captivitatea comunistă. Astfel, în baza unei ample cercetări efectuate în arhivele fostei Securităţi comuniste, am reuşit să prezentăm faptic şi cronologic aspecte importante din activitatea acestuia, persecuţiile la care a fost supus, anii grei petrecuţi în lagărele de exterminare comunistă etc. Au fost ani plini de eroism şi de dramatism, în care Gheorghe Petz a probat tăria credinţei sale, fidelitatea faţă de Biserică şi de Sfântul Scaun, curajul asumării calităţii sale de păstor în vremuri de persecuţie. Toate aceste calităţi ale sale veneau după decenii de activitate preoţească plină de zel, educator şi formator al noilor generaţii de preoţi, modelator de conştiinţe, iubit şi îndrăgit de credincioşi şi de preoţi, stimat şi apreciat de superiorii săi bisericeşti, care au întrevăzut în personalitatea sa pe cel mai potrivit să le succeadă Episcopilor Anton Durcovici şi Marcu Glaser la conducerea Diecezei.

Prezenta lucrare este structurată în trei părţi distincte: biografia pr. Gheorghe Petz, centrată pe activitatea sa de ordinarius substitutus şi pe mărturia de credinţă în faţa persecuţiei comuniste; Anexe, ce conţin o parte din documentele care se regăsesc în dosarul său de Securitate; şi Fotografii.

Cartea în întregul ei reprezintă o cărămidă la mult dorita lucrare dedicată martirilor şi mărturisitorilor credinţei din Dieceza Romano-Catolică de Iaşi în perioada regimului comunist, precum şi la o altă necesară lucrare de sinteză: Istoria Bisericii Catolice din România în timpul regimului comunist.

Dr. Dănuț Doboș

 

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro

Dănuţ Doboş, Viaţa şi martiriul preotului Dumitru Matei, Iași 2023, 48 p., 14×20, ISBN 978-606-578-536-6, 10 lei.

La Editura „Sapientia” a apărut recent cartea: Viaţa şi martiriul preotului Dumitru Matei, scrisă de dr. Dănuț Doboș. Cartea apare în colecția „Magistra vitae”, în formatul 14×20, are 48 pagini color şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din țară la prețul de 10 lei. 

21 februarie 1951, ora 6.30. La închisoarea Jilava de lângă București a fost executat prin împușcare preotul romano-catolic Dumitru Matei, vicar la Parohia Romano-Catolică Iași, director național pentru distribuirea Ajutorului Catolic American, responsabil diecezan pentru bolnavii din spitalele din Iași și pentru repatrierea prizonierilor de război veniți din lagărele de concentrare sovietice, consilier al Nunțiaturii Apostolice la București și fost preot-confesor-ofițer în rang de căpitan al Armatei Regale Române pe frontul de est.

Preotul Dumitru Matei dispăruse fără urmă la 18 mai 1950, fără ca nimeni dintre confrații săi preoți și superiori sau familia să cunoască cu adevărat soarta sa. Procesul-farsă judiciară din zilele de 19-23 octombrie 1950 anunțat de pseudo-ziarele comuniste Scânteia și România liberă a căzut ca un trăsnet printre preoții și credincioșii din România, aceasta pentru că preotul Matei, cu o viață preoțească exemplară, era o figură ilustră în Biserica Catolică de ambele rituri din România. Forțele răului au decis atunci să curme viața tânărului preot, comițând o crimă rămasă până în zilele noastre nepedepsită.

Cine era această figură emblematică a Bisericii Catolice din România? Pentru a o cunoaște mai bine, vă invit să parcurgeți paginile acestei cărți în care am încercat să creionez profilul biografic al preotului martir Dumitru Matei, a cărui cauză de beatificare se află acum în faza romană, la Dicasterul pentru Cauzele Sfinților.

Dr. Dănuț Doboș

 

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro

Anton Coşa, Comunităţile catolice din Moldova: repertoriu enciclopedic ilustrat, Iași 2022, 530 p., 17×24, ISBN 978-606-578-493-2, 70 lei.

La Editura „Sapientia” a apărut recent cartea: Comunităţile catolice din Moldova : repertoriu enciclopedic ilustrat, scrisă de dr. Anton Coșa. Cartea apare în colecția „Istoria Bisericii”, în formatul 17×24, are 530 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din țară la prețul de 70 lei.

Acest volum continuă cercetarea din perspectivă științifică a comunităților catolice din Moldova, demers pe care l-am început cu ani în urmă, sub imboldul unui entuziasm specific vârstei tinereții, care s-a păstrat mai apoi, nealterat de greutățile ieșite în cale, până astăzi.

Un demers științific pe care l-am întreprins mai ales individual, dar și în cadrul unor colective de cercetare, formate de-a lungul timpului, în diferite instituții academice, universitare, culturale ori eclesiastice.

Rememorăm astăzi, cu emoție, proiectele de odinioară, concretizate mai apoi, rând pe rând. Au fost scoase la lumină din depozitele arhivistice prețioase documente privind istoria comunităților catolice din Moldova, a fost cercetată atent etnografia respectiv cultura populară a acestora, au fost întreprinse o serie de alte cercetări (arheologice, istorice, etnologice, antropologice, sociologice, lingvistice, toponimice, antroponimice, genealogice, demografice), acoperind astfel o arie multidisciplinară generoasă.

Au văzut lumina tiparului, între timp, numeroase articole, studii, volume monografice, au fost introduse în circuitul științific importante izvoare istorice și etnografice.

Ne bucurăm să constatăm faptul că istoria catolicilor din Moldova continuă să ofere cercetătorilor teme științifice diverse, fiecare dintre ele îmbogățind (la momentul publicării rezultatelor) zestrea cunoașterii acumulate de-a lungul timpului.

Cartea pe care o încredințăm acum tiparului se poate încadra în categoria lucrărilor de referință, pe care am gândit-o și ca un instrument de lucru destinat tuturor celor care (specialiști ori nespecialiști) sunt interesați de istoria comunităților catolice din Moldova.

Prin urmare, necesitatea redactării acestui volum a izvorât în primul rând din considerentul menționat anterior și doar în plan secundar din lipsa unei lucrări similare în bibliografia de specialitate, scopul ei principal fiind acela al mai bunei cunoașteri a comunităților catolice din Moldova.

Alte trei materiale (care ne aparțin) au anticipat, totuși, această carte. Este vorba de Comunitățile catolice din Moldova, studiul intitulat Repertoriul comunităților catolice din județul Bacău și volumul Comunităţile catolice din judeţul Bacău.

Cartea de față este (îndrăznim, cu modestie, să o spunem) o premieră din cel puțin trei motive, toate importante, desigur. Unul dintre ele privește arealul geografic pe care l-am acoperit în cercetare, al doilea are în vedere schema lexicografică aleasă, iar al treilea se referă la repertorierea, pe lângă comunitățile existente, și a comunităților catolice dispărute din Moldova.

Pentru prima dată, sunt adunate laolaltă, într-un volum, toate comunitățile catolice din Moldova istorică, deci inclusiv din Basarabia și Bucovina de Nord. Chiar dacă vitregiile istoriei au făcut ca aceste două teritorii românești să fie înstrăinate de Patria Mamă, am considerat că le putem aduce mai aproape de România, măcar în acest mod.

Din perspectivă istorică, aceste comunități catolice din Basarabia și Bucovina de Nord au făcut parte, pentru multă vreme, din Episcopia Catolică de Bacău, care a acoperit din punctul de vedere al jurisdicției eclesiastice întreg arealul geografic al Moldovei istorice, fiind totodată și cea mai longevivă instituție eclesiastică romano-catolică din Moldova (înființată fiind în 1391-1392). Adăugăm aici și faptul că după Marea Unire de la 1918, comunitățile catolice din Basarabia și Bucovina au fost, pentru o vreme, sub jurisdicția Episcopiei Romano-Catolice de Iași.

Iată doar câteva aspecte care au făcut ca aceste comunități catolice din Basarabia și Bucovina de Nord, lăsate la un moment dat atât de departe, prin granițe fixate abuziv, de puteri străine, să fie totuși, un timp destul de lung, atât de aproape de restul comunităților catolice din Moldova.

Prin includerea comunităților catolice din Basarabia și Bucovina de Nord în acest repertoriu arătăm că, măcar la nivel științific, acestea nu sunt uitate. Iar faptul că Sfântul Scaun a ales să înființeze o instituție eclesiastică romano-catolică de rang episcopal (din 1993 Administratură Apostolică, iar din 2001 Episcopie) în Republica Moldova și să numească în fruntea Diecezei de Chișinău un episcop originar dintr-un sat catolic din județul Bacău (în persoana Mons. Anton Coșa), este încă o dovadă în acest sens, încă un exemplu al grijii față de soarta credincioșilor catolici din Basarabia.

O grijă neconjuncturală însă, ci care vine dintr-un trecut istoric în care, timp de secole, Sfântul Scaun a fost aproape de spațiul românesc în general, de credincioșii catolici care trăiau aici în special. Numeroase sunt izvoarele documentare care probează această realitate.

Cartea de față este structurată pe un număr de 11 capitole, acoperind răspândirea geografică a comunităților catolice repertoriate. Comunitățile catolice repertoriate în paginile acestui volum sunt prezentate (în fiecare capitol) în ordine alfabetică. Am pornit în stabilirea acestora de la situația de fapt existentă astăzi în cadrul Diecezelor romano-catolice în a căror jurisdicție eclesiastică se află (ca parohii ori filiale): Dieceza de Iași (pentru România), Dieceza de Chișinău (pentru Basarabia, astăzi în Republica Moldova), Arhidieceza de Lvov (pentru Bucovina de Nord, astăzi în Republica Ucraina) și Dieceza de Odesa-Simferopol (pentru sudul Basarabiei, astăzi în Republica Ucraina).

În prezentarea comunităților catolice din Moldova am urmat o schemă stabilită în prealabil, o fișă cu format standard, conținând o serie de informații (relevante pentru fiecare comunitate în parte) precum: coordonate geografice; organizare administrativ-teritorială; denumiri istorice; prima atestare documentară a localității; prima menţiune documentară a comunității catolice; ultima menţiune documentară a comunității catolice (la comunitățile dispărute); evoluţie demografică; organizare eclesiastică; biserici; preoți; ilustrații; bibliografie / webografie.

Am dorit ca acest repertoriu enciclopedic ilustrat (elaborat într-o perioadă destul de îndelungată) să se adreseze atât cercetătorilor, cât și celor care, nespecialiști fiind, sunt totuși interesați de istoria comunităților catolice din Moldova. Un demers deloc ușor, care a presupus găsirea de către noi a unui echilibru între exigențele analizei și sintezei, corectitudinea informației și concizia acesteia, limbajul științific și limbajul literar. Rămâne ca cititorii să aprecieze, fiecare în parte, măsura în care am reușit să împlinim aceste deziderate în paginile cărții.

Anton Coșa

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro

Joseph Aloysius Kessler, Istoria Diecezei de Tyraspol, Iași 2022, 334 p., 17×24, ISBN 978-606-578-492-5, 40 lei.

La Editura „Sapientia” a apărut recent cartea: Istoria Diecezei de Tyraspol, scrisă de PS Joseph Aloysius Kessler și tradusă în limba română de pr. Ștefan Socaciu. Ediția în limba română a fost îngrijită de Mons. Ieronim Iacob. Cartea apare în colecția „Istoria Bisericii”, în formatul 17×24, are 334 pagini color şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din țară la prețul de 40 lei.

„Rusia este mai puţin cunoscută în Europa de Vest decât America, chiar dacă este un stat european”. Afirmaţia episcopului romano-catolic de Tyraspol Joseph Aloysius Kessler, făcută acum aproape o sută de ani, pare să nu-şi fi pierdut din actualitate. În această carte, în care informaţia istorică se împleteşte cu memorialistica şi apologetica, descoperim o lume la fel de puţin cunoscută ca multe dintre ţinuturile îndepărtate. Imensul teritoriu la care se referă episcopul Kessler făcea parte din Rusia imperială, iar spre finalul păstoririi sale se întrevăd zorii cenuşii ai celei sovietice. Astăzi, acest spaţiu geografic este împărţit între Ucraina şi Rusia.

Dieceza poartă numele de Tyraspol prin forţa împrejurărilor. Fondatorii ar fi dorit ca scaunul episcopal catolic să fiinţeze la Herson (Cherson) sau chiar la Odesa, dar acest lucru s-a dovedit a fi imposibil: rivalităţile interconfesionale transpar în multe din paginile acestei lucrări. În cele din urmă, cei cinci episcopi diecezani de Tyraspol au trebuit să-şi desfăşoare apostolatul din sediul de la Saratov, pe Volga, la 1500 km depărtare de Tyraspol, spre Răsărit.

La Saratov, alături de capitlul canonicilor şi de structurile curiei episcopale, a existat şi Seminarul de preoţi, „inima diecezei”, unde episcopul Kessler s-a format şi unde, prin activitatea sa, şi-a identificat existenţa de seminarist, profesor şi episcop. Seminarul este atât de important pentru autor, problemele lui ocupând atâtea pagini din prezenta carte, încât aceasta s-ar putea numi şi Istoria Seminarului catolic al Diecezei de Tyraspol.

Însăşi înfiinţarea diecezei este surprinzătoare, ea ţinând mai degrabă de domeniul miraculosului decât de firescul istoric, la fel ca şi prezenţa iezuiţilor în Rusia în vremea în care erau „desfiinţaţi” în toate ţările catolice.

Catolicii acestei dieceze sunt, la origini, germani, polonezi şi armeni. În timp ce polonezii şi armenii catolici au fost înglobaţi în teritoriile ruseşti prin cuceriri şi „împărţiri” de ţări şi popoare, germanii au venit de bunăvoie, la chemarea ţarilor, pentru a munci pământurile roditoare ale acestor ţinuturi.

Afirmaţiile episcopului Kessler trebuie înţelese şi interpretate în conjuncturile spaţio-temporale. El este un fiu al Bisericii Catolice, un păstor conştient de misiunea sa, un german adevărat, chiar dacă s-a născut, a crescut, s-a format şi a suferit pe întinsele spaţii dintre Marea Neagră, Marea Azov, Fluviul Volga şi Moghilev.

Cartea începe cu o istorie „preliminară” a Diecezei de Tyraspol. Asemenea vizitatorilor apostolici în „relatările” lor către Sfântul Scaun, Kessler descrie vastitatea acestor locuri, bogăţiile naturale, începuturile creştinismului pe aceste meleaguri, inedita prezenţă a iezuiţilor într-un spaţiu religios ortodox şi, fireşte, venirea coloniştilor germani, catolici şi protestanţi.

Istoria propriu-zisă începe cu vizita ţarului Nicolae I la Papa Grigore al XVI-lea, momentul istoric, providenţial, când încep discuţiile în vederea formării unei dieceze catolice pentru germanii emigraţi în Imperiul ţarist. Urmează, într-un crescendo cronologico-tematic, momentele înfiinţării diecezei şi a structurilor acesteia, activitatea episcopilor, a canonicilor, a marilor profesori ai Seminariilor (liceal şi teologic), a curiei episcopale etc. Viaţa parohiilor, construcţia bisericilor, sărbătorile, moravurile, cântul liturgic, rivalităţile cu protestanţii etc. sunt descrise, cu precădere din memorie, din prisma păstorului conştient de responsabilitatea sa faţă de binele turmei.

Relaţiile cu autorităţile civile, cu birocraţia aparatului de stat imperial şi, spre finalul activităţii, cu reprezentanţii sovietelor sunt descrise cu tuşe apologetico-parenetice, pe care, probabil, autorul le-a trasat şi de la amvoanele catedralei din Saratov şi ale bisericilor parohiale.

Odată cu venirea comuniştilor la putere, episcopul Kessler a trebuit să părăsească dieceza, refugiindu-se mai întâi la Odesa, apoi în Germania. În acest timp el a făcut şi o călătorie în Statele Unite, la catolicii germani plecaţi acolo din dieceza sa, pentru a strânge ajutoare destinate celor rămaşi sub jugul sovietic. Tot în Statele Unite a văzut lumina tiparului şi această carte, scrisă cu litere gotice, ca mărturie pentru generaţiile viitoare.

Catolicii germani au început să emigreze din Rusia chiar din timpul ţarilor, atunci când convenţiile iniţiale (privind mai ales scutirea tinerilor germani de stagiul militar, scutirea de impozite, drepturile civile etc.) au început să fie nesocotite sau de-a dreptul încălcate de noile legi ţariste. Mulţi dintre catolicii germani din ţinuturile ruseşti, mai ales cei cu o stare materială mai bună, au emigrat în America sau în alte ţări. O parte dintre ei au fondat comunităţile catolice germane din Dobrogea începând de la Malcoci (lângă Tulcea) până la Ali-Anife, azi o mică localitate în Bulgaria, parohie aparţinând pe atunci Decanatului catolic al Constanţei.

Cartea a fost tradusă din limba germană de pr. Socaciu Ştefan, în timpul activităţii sale pastorale la Chişinău. Lui i se datorează în principal apariţia ei în limba română. Pentru aceasta îi mulţumim şi îi suntem datori pentru că astăzi putem cunoaşte aceste fascinante momente din istoria lui Dumnezeu cu oamenii din acele ţinuturi şi acele timpuri. Editorul a procedat doar la o adaptare a textului, pentru a-l face mai pe înţeles cititorilor de astăzi. De asemenea, pe lângă notele autorului (n.a.), editorul a introdus peste trei sute de note noi, pentru a veni în ajutorul cititorilor, date fiind schimbările survenite în geografia administrativă a regiunii, precum şi particularităţile administraţiei catolice la nivel diecezan înainte de Conciliul Ecumenic al II-lea din Vatican.

Tot editorului îi aparţin şi scurta biografie a episcopului Joseph Aloysius Kessler, precum şi cronologia cărţii. Am considerat oportună, pentru a înţelege prezenţa iezuiţilor în Imperiul Rus, în vremurile în care regatele catolice îi prigoneau, introducerea – în addenda – a unui articol întregitor şi explicativ: „Iezuiţii în Rusia în timpul stăpânirii Ecaterinei cea Mare (1762-1796)”.

În fine, ne-am folosit şi de munca urmaşilor germanilor catolici din aceste ţinuturi, care vieţuiesc mai ales în Statele Unite ale Americii. De pe site-urile lor dedicate strămoşilor am împrumutat mai multe fotografii ce arată starea în care se găsesc astăzi marile biserici romano-catolice clădite de moşii şi strămoşii lor în aceste teritorii. Apreciem efortul lor pentru valorificarea istoriei strămoşilor şi le suntem recunoscători pentru fotografiile pe care le-am introdus în prezenta carte cu titlu exemplificativ.

O mulţumire vie le aduc pr. Liviu Crişmaru şi lui Ionel Palade, corectorii acestei cărţi, pentru răbdarea şi stăruinţa cu care s-au dedicat acestei munci atât de necesare. Eventualele scăpări şi inadvertenţe au apărut din pricina editorului şi, în măsura în care îi vor fi semnalate, vor fi îndreptate într-o nouă ediţie.

Vă mulţumesc şi vouă, tuturor celor care aţi deschis această carte, această istorie veche şi cu reverberaţii atât de actuale. Dacă nu vom citi, medita şi trage concluzii din faptele oamenilor de odinioară, vom fi striviţi de cei noi şi de noile conjuncturi ale lumii în care trăim.

Catolicitatea nu este un ingredient al istoriei, prezent într-o proporţie mai mică sau mai mare, într-o circumstanţă sau alta, ci o notă a Bisericii voite de Cristos, care-i conduce pe oameni, prin meandrele istoriei, spre portul mântuirii.

Mons. Ieronim IACOB

 

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro

Fabian Doboş, Scurtă prezentare a vieţii şi activităţii Mons. Mihai Robu, primul episcop autohton al Diecezei Romano-Catolice de Iaşi (1925-1944), Iași 2022, 72 p., 14×20, ISBN 978-606-578-490-1, 10 lei.

 

La Editura „Sapientia” a apărut recent cartea: Scurtă prezentare a vieţii şi activităţii Mons. Mihai Robu, primul episcop autohton al Diecezei Romano-Catolice de Iaşi (1925-1944), scrisă de Fabian Doboş. Cartea apare în colecția „Istoria Bisericii”, în formatul 14×20, are 72 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din țară la prețul de 10 lei.

 

Istoria Bisericii locale din Moldova este o temă asupra căreia mulţi istorici, dar şi oameni simpli, şi-au aplecat privirea, în special după anul 1989. Originea şi evoluţia catolicilor de la est de Carpaţi au reprezentat principalul argument pe care l-au tratat cercetătorii catolici din Moldova, de-a lungul timpului. Evident, personalităţile principale ale acestei istorii a catolicilor din Moldova au fost şi vor rămâne conducătorii spirituali, cei care au fost ghid şi exemplu pentru fiecare catolic moldovean în parte.

Vechea, marea şi importanta comunitate catolică din Săbăoani reprezintă izvorul spiritual din care s-au născut aproape 100 de preoţi, iar patru dintre aceştia au fost numiţi episcopi de către Sfântul Scaun: Mons. Mihai Robu, episcop de Iaşi în perioada 1925-1944, arhiepiscopul mitropolit emerit de Bucureşti Mons. Ioan Robu (1984-2019), arhiepiscopul mitropolit de Bucureşti Mons. Aurel Percă (din 2019, episcop auxiliar de Iaşi în perioada 1999-2019) şi episcopul auxiliar de Iaşi Mons. Petru Sescu (din 2021).

De asemenea, comunitatea catolică din Săbăoani se mândreşte cu o biserică romanică deosebită, construită acum 120 de ani de parohul de atunci, pr. Caietan Liverotti († 26 iulie 1902). Acesta îşi doarme somnul de veci în biserica pe care a construit-o.

Plin de recunoştinţă pentru bogata istorie a Parohiei Săbăoani, dar şi pentru numeroasele vocaţii la preoţie din sânul comunităţii de aici, episcopul Diecezei de Iaşi, Mons. Iosif Păuleţ, la propunerea catolicilor din Săbăoani, a decis aşezarea unei plăci comemorative în onoarea primului episcop autohton al Diecezei de Iaşi, Mons. Mihai Robu, eveniment care va avea loc în ziua de 29 septembrie 2022.

Studierea şi interpretarea documentelor păstrate în arhivele civile şi bisericeşti, din ţară şi din străinătate, arată devotamentul şi fidelitatea catolicilor din Săbăoani faţă de conducătorii Episcopiei de Iaşi, dar şi faţă de papa. Se cuvine, aşadar, ca fiecare săbăonean să aibă câteva informaţii despre cei care au trudit pentru ca evanghelia să poată fi cât mai bine pusă în practică în această parohie romano-catolică din Moldova.

Pentru a ajunge la acest scop, prezenta broşură poate fi de un real folos atât pentru generaţiile mai în vârstă, cât şi pentru tinerii din Săbăoani, care doresc să-şi regăsească rădăcinile spirituale pentru a putea face faţă provocărilor societăţii actuale.

Pr. dr. Fabian Doboș

 

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro