„Vă dau o poruncă nouă: Să vă iubiți unii pe alții”. Introducere în ecumenism
Ștefan Lupu, „Vă dau o poruncă nouă: Să vă iubiţi unii pe alţii”. Introducere în ecumenism, Iaşi 2012, 14×21, 204 p., ISBN 978-606-578-050-7, 15 lei.
Editura „Sapientia” anunţă apariţia cărţii „Vă dau o poruncă nouă: Să vă iubiţi unii pe alţii”. Introducere în ecumenism, scrisă de Ștefan Lupu. Cartea apare în colecţia Studii de teologie, formatul 14×21, are 204 de pagini şi poate fi procurată de la orice librărie catolică din ţară la preţul de 15 lei.
Testamentul lui Isus „ca toţi să fie una” străbate secolele ca un fir roşu, întrucât, chiar din primele timpuri ale Bisericii, asistăm la un şir neîntrupat de schisme, care nu au făcut altceva decât să sfâşie „tunica fără cusătură” (In 19,23) a lui Isus.
În acest context de sfâşieri, de diviziuni ale celor chemaţi la a fi „una în Cristos” se impune, pentru o mărturie adevărată despre Isus, Domn şi Cristos, o refacere a unităţii vizibile a Bisericii. Această împlinire a voinţei lui Cristos reprezintă pentru creştinii mileniului al III-lea marea provocare ce nu ar trebui să cunoască amânare.
Aceasta este calea pe care a intrat Biserica Catolică mai ales odată cu Conciliul al II-lea din Vatican: calea ecumenismului, a refacerii unităţii de iubire dintre toţi ucenicii lui Isus. Acesta este subiectul cu care vine în faţa cititorilor pr. dr. Ştefan Lupu prin cartea „Vă dau o poruncă nouă: Să vă iubiţi unii pe alţii. Introducere în ecumenism”.
Scopul cărţii, după cum se exprimă autorul însuşi este de a tematiza „dimensiunea teologică a ecumenismului”, adică de a arăta „care este contribuţia teologiei la unirea creştinilor”.
Pentru a-şi atinge ţelul, pr. Ştefan Lupu analizează progresiv: ce este ecumenismul, reliefându-i importanţa şi necesitatea, dar şi trăsătura de a fi „semn al timpurilor” (Capitolul I); istoria separărilor dintre Bisericile creştine de la primele începuturi de diviziune, prezentând şi urgenţa reconcilierii (Capitolul II); istoria mişcării ecumenice de la primele tratative de dialog ecumenic din jurul anul 1850 până la sfârşitul secolului al XX-lea (Capitolul IV); Biserica Catolică şi ecumenismul, accentuând contextul nou creat de Papa Ioan al XXIII-lea şi Conciliul al II-lea din Vatican (Capitolul IV). Un spaţiu important este rezervat Decretului conciliar despre ecumenism „Unitatis redinintegratio” (Capitolul V), directoriilor ecumenice din anii 1967-1970 şi 1993 (Capitolul VI), dialogurilor ecumenice bilaterale dintre Biserica Catolică şi celelalte Biserici creştine, reliefând importanţa acestor dialoguri bilaterale (Capitolul VII) şi enciclicei fericitului Papă Ioan Paul al II-lea „Ut unum sint” din anul 1995 (Capitolul VIII). Capitolul IX reprezintă împlinirea scopului pe care şi l-a propus autorul în Introducere, şi anume contribuţia teologiei în domeniul ecumenismului, fiind dezbătute diversele aspecte ale acestui dialog atât de necesar, dar şi atât de dificil. Cartea se încheie cu o „Concluzie”, în care ecumenismul este prezentat drept expresia unei spiritualităţi adevărate, fundamentul unei noi pastorale, iar Biserica drept loc de concretizare a ecumenismului.
Necesitatea acestei apariţii editoriale reiese din însăşi testamentul lui Isus la care ne-am referit mai sus, îndeosebi în acest context contemporan al globalizării. Într-o lume în care asistăm tot mai mult la o excludere şi negare a Bisericii, urgenţa refacerii unităţii vizibile dintre creştini este cu atât mai necesară, căci doar o Biserică unită poate da o mărturie adevărată despre Dumnezeu care este iubire (cf. 1In 4,16). De aceea o recomandăm tuturor creştinilor, căci toţi sunt chemaţi să fie ucenici ai lui Cristos, să fie sare pământului şi lumină lumii (cf. Mt 5,13.14).
Petru Ciobanu
Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro