Pasărea cu gheare roșii. File din istoria satului Butea, județul Iași

Cunoasterea trecutului este una din obligatiile fiecarui om, pentru ca, dupa cum spuneau romanii „Historia magistra vitae est”. Acest fapt vine sa ni-l aminteasca cartea lui Ioan Zapodeanu.

Punctul central al cartii îl reprezinta descrierea evenimentelor din august 1949 care au avut loc în satul Butea, autorul fiind martor ocular al acestora.

Cartea se deschide cu un „Cuvânt înainte” al domnului Danut Dobos, care vine sa aprecieze efortul domnului Zapodeanu de a reconstitui si readuce în memorie revolta anticomunista din 8 august 1949. În „Prefata”, autorul indica scopul cartii: „spre aducere-aminte ca taranul din satul Butea a fost mândru în costumul lui popular, mândru de ogorul, casa si familia sa, bun cetatean si erou pe câmpul de lupta”. Însa, „regimul totalitar i-a distrus taranului mândria, costumul popular a ramas o amintire, ogorul i-a fost strâmtorat între noi haturi, familia i-a fost risipita”.

Lucrarea este structurata în patru parti. În prima parte, „Drumul lui Neag”, Ioan Zapodeanu face o incursiune în istoria satului natal, prezinta biserica din Butea, costumul popular, viata religioasa a comunitatii cu „slujba mare de la ora 11.00”, jocurile si dansurile populare, viata de zi cu zi a taranului butean împartita între munca câmpului si cea din gospodarie etc. În partea a II-a, „Pasarea cu gheare rosii”, autorul prezinta, din propria aducere aminte, dar si din alte surse, evolutia evenimentelor din ziua de 8 august 1949, când organele Securitatii au venit în sat sa-l aresteze pe pr. Gheorghe Petz, parohul de atunci al comunitatii. Sunt prezentate faptele asa cum s-au derulat ele începând cu Liturghia de la ora 11.00 si pâna la caderea noptii, dar si din zilele urmatoare, ranirea, arestarea, internarea, operarea autorului la spitalul din Roman, precum si interventia Mons. Marcu Glaser, administrator apostolic al Diecezei de Iasi, si a pr. Gheorghe Petz. Autorul ofera si lista celor care, ca urmare a acestei revolte, au fost deportati, arestati, raniti. În partea a III-a, „Triunghiul vietii”, este prezentat un scurt istoric al mosiei Miclauseni din perioada 1500-1865, dar si viata taranului, devenit, dupa instaurarea regimului comunist, „un hibrid socialist”, pentru care, cu toate acestea, „unghiurile si laturile triunghiului vietii sunt ocupate rând pe rând de credinta, om, ogor, natura, folclor si de raporturile intime între membrii familiei”, centrul triunghiului fiind rezervat lui Dumnezeu. În partea a IV-a, „Marturii din deportare (Speranta murea în fiecare seara)”, sunt prezentate marturiile tulburatoare ale lui Andrei Frent Bejan si Petru Ianus Petrina, locuitori ai satului Butea, deportati în Dobrogea dupa evenimentele din august 1949. Cartea contine si o anexa în care sunt prezentate documente fotografii care ilustreaza viata si istoria satului Butea.

Chiar daca nu este mare dupa volum, cartea este importanta prin valoarea informatiilor continute, acestea fiind cu atât mai pretioase, cu cât sunt amintirile unui martor ocular, participant nemijlocit la acele triste evenimente. O recomandam tuturor celor care sunt interesati de istoria comunitatii catolice din Moldova, precum si de crimele comise de regimul comunist în primii ani ai dictaturii.

Petrica Ciobanu