Fascinația adevărului. De la Toma de Aquino la Anton Durcovici

Wilhelm Dancă, Fascinația adevărului. De la Toma de Aquino la Anton Durcovici, Iași 2005, 334 p., 14×20, ISBN 973-8474-53-1, 10 RON.

Neîndoielnic, Sanctitatea Sa Papa Benedict al XVI-lea are dreptate: în spatele tuturor ratacirilor lumii (post)moderne putem deslusi umbra perfida a relativismului. Într-o ierarhie a viciilor si a deviatiilor care ne împresoara, aceasta grava boala a inimii ocupa cu superbie locul cel mai înalt. Întâlnim atât de frecvent semnele prezentei sale, încât nici nu mai realizam dimensiunile reale ale minciunii si ale pacatului generalizat, pâna într-atât încât Papa Ioan Paul al II-lea vorbea cu îngrijorare despre „institutii ale pacatului”. Dominat de o asemenea stare de spirit, „omul recent” nu mai crede cu adevarat în nimic. Sau, poate mai exact spus, „nimicul” este obiectul credintei sale. Selectând „învatatori” de ocazie dupa poftele inimii noastre, multi dintre noi uitam care este, de fapt, marea exigenta ce trebuie sa se afle la temelia propriei vieti: cautarea, descoperirea si slujirea Adevarului. Însa ce sa faci atunci când te trezesti în fata unei puzderii de adevaruri care toate îsi revendica întâietatea? Acestei întrebari, dificile, dar vitale, parintele Wilhelm Danca încearca sa-i raspunda în volumul de fata.
Fara a manifesta un pesimism fara leac sau un optimism edulcorat, W. Danca nu se teme sa ne propuna câteva modalitati sigure de a depasi capcanele relativismului. În primul rând, ne aduce aminte care trebuie sa fie atitudinea noastra subiectiva atunci când ne angajam pe un asemenea drum al gândirii: „a avea credinta înseamna o rasturnare a scarii de valori pe care ne-am construit-o în timp, pentru ca nu mai suntem noi în centru: Dumnezeu este centrul. Asadar, existenta noastra trebuie sa fie masurata de asteptarile lui Dumnezeu, pe care trebuie sa le acceptam în totalitate, fara rest”.
Cu alte cuvinte, ceea ce trebuie sa ne caracterizeze nu este un spirit critic coroziv, ci, mai ales, o autentica smerenie a intelectului care recunoaste – urmându-l pe sfântul Anselm din Canterbury – ca nu exista nimic mai mare decât Dumnezeu, Regele absolut. Daca aceasta este însa calea cea buna, de ce atâtia si atâtia dintre contemporanii nostri – chiar si dintre cei credinciosi – o evita? Reflectând asupra semnificatiilor atitudinii lui Pilat, parintele Danca ne raspunde cu justete: „Lectia lui Pilat pentru noi, astazi, se rezuma în exemplul lui trist, care se potriveste tuturor acelora ce cauta pacea bunei constiinte, dar nu accepta sacrificiile pe care le implica. Oamenii pe jumatate sunt atâtia, o armata fara sfârsit în istoria antica si prezenta. Si noi facem parte din ea atunci când spunem ca suntem crestini, dar Evanghelia ramâne un fel de ornament extern si, în viata concreta, nu acceptam exigentele ei severe”.
Într-adevar: de câte ori nu tratam Evanghelia si exigentele ei radicale drept simple ornamente ale unei vieti fara suflu misionar si jertfelnic? Pentru a ne scoate dintr-un asemenea impas, Dumnezeu ne-a luminat, ne lumineaza si ne va lumina prin cele mai de pret „argumente”: faptele eroice ale sfintilor sai. Stiind prea bine acest lucru, W. Danca ne propune un model de mare forta, rasarit la umbra fertila a vestitului Doctor Angelic. Ne referim, desigur, la episcopul martir Anton Durcovici. Privind la viata acestui ierarh al Bisericii Catolice din România, nu stii ce sa admiri mai întâi. Cultura temeinica? Stralucirea studiilor si a titlurilor cu care a fost încununat? Virtutile sale ascetice? Umilinta fara masura în fata unei chemari de exceptie? Geniul unui intelectual care a stiut sa transmita lumina atâtor suflete, salvându-le? Cu riscul de a parea encomiastici, trebuie sa recunoastem, fara ezitare, ca avem de-a face cu un gigant al spiritului, care poate fi comparat cu marii parinti si doctori ai Bisericii. Deschizând drumul unor viitoare studii care speram ca vor revela diferitele dimensiuni ale formarii intelectuale ale unui asemenea sfânt teolog si filozof al Bisericii Catolice, W. Danca întemeiaza, prin paginile pe care i le dedica Monseniorului Anton Durcovici, un capitol esential al istoriei filozofiei si teologiei crestine. În plus, ne ofera un adevarat model de cautare înfrigurata a Adevarului, dublata de dorinta aprinsa de a-l transmite si altora fara eroare. Citind paginile parintelui Danca, putem recunoaste ca, în cazul acestui ierarh al Bisericii Catolice, putem identifica ceea ce ne place sa numim „sfintenia unui scolastic”. Caci autentica gândire scolastica nu a însemnat niciodata – dupa cum vor sa ne faca sa credem unii critici rauvoitori din anumite cercuri ortodoxe sau protestante – nici sterilitate a gândirii, nici formalism intelectual lipsit de har. Ci cautarea sfinteniei prin respectarea fara ezitare a acelui principiu ce a luminat viata sfântului episcop Anton Durcovici: omnia cum Deo.
În ceea ce priveste unitatea volumului parintelui Wilhelm Danca, trebuie sa remarcam o anumita discontinuitate. Putem citi în paginile sale atât studii extrem de erudite consacrate unor probleme spinoase ale neoplatonismului si tomismului, dar si eseuri dedicate unor teme dintre cele mai diverse, începând de la perceperea credintei crestine în lumea de azi, trairea sacerdotiului si a vietii consacrate, precum si chestiuni arzatoare precum fenomenul emigratiei, influenta personajului Harry Potter sau semnificatiile antropologice ale filmului „The Lord of the Rings”. Aceasta diversitate deconcertanta (pe care nu am epuizat-o!) este strabatuta însa de un liant puternic, reliefat prin titlul bine ales, care confera o coerenta dinamica tuturor textelor adunate între copertile volumului pe care-l tineti în mâna: dorinta de a identifica atât Adevarul ultim al Revelatiei dumnezeiesti, cât si adevarurile particulare ale unor domenii ce nu sunt straine de marile aspiratii ale sufletului omenesc. Pentru a va convinge de aceasta, nu ne ramâne decât un singur lucru: sa va invitam la o lectura cât mai rodnica!

R. Lazu

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro