Întoarcerea „Ad principium” în „Tripticul Roman” al lui Ioan Paul al II-lea
Papa Ioan Paul al II-lea este unul dintre cei mai cunoscuti si mai iubiti oameni ai secolului al XX-lea. Personalitatea sa, nu numai ca pastor al Bisericii, ci si ca om de cultura, reflecta experienta sa bogata, gândirea sa, dar mai ales credinta si speranta pe care a avut-o în menirea si viitorul optimist al omenirii, mai ales al culturii acesteia, pe care a avut ocazia sa o cunoasca amanuntit, clasificând-o drept un instrument pus în slujba omului. El este „un mare dascal al oamenilor”, sustinând cu desavârsire convingerea ca Biserica a avut în aceasta opera un rol aparte.
Plecând de la aceasta premisa, Genoveva Antoci, profesoara la Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri” din Sabaoani, doreste sa scoata în evidenta un aspect din patrimoniul cultural al Papei, propunând în lucrarea sa metodico-stiintifica pentru obtinerea gradului didactic I „Întoarcerea Ad principium în Tripticul Roman al lui Ioan Paul al II-lea”, un comentariu la „Tripticul Roman” al Papei Ioan Paul al II-lea, incluzând si un studiu referitor la datoria catehezei de a gasi limbajul si metodele potrivite, capabile sa transmita cuvântul lui Dumnezeu într-un mod adaptat diferitelor situatii.
Se poate spune ca motto-ul cartii este inclus într-un mesaj al Papei adresat tinerilor: „Cât de mult s-a schimbat contextul cultural si social în care traiesc … Dar Cristos nu s-a schimbat! Preaiubitii mei tineri, dati curs credintei în Isus Cristos si contemplati fata lui. Papa va este alaturi, este cu voi”.
Lucrarea este împartita în cinci capitole.
Capitol întâi prezinta date biografice cu privire la copilaria, tineretea, dar si viata de preot si vicar al lui Cristos ale Papei Ioan Paul al II-lea.
Capitolul al doilea contine reflectii cu privire la Tripticul Roman. Cele trei parti ale operei acestuia, „Torentul”, „Meditatii la Cartea Facerii în pragul capelei Sixtine”, „Muntele din pamântul Maria” aduc în lumina sursele de inspiratie ale Papei ca poet: natura, arta si Biblia.
În capitolul al treilea sunt prezentate caracteristicile esentiale ale elevului de liceu, sunt analizate etapele adolescentei, rolul profesorului în educarea adolescentului, dar si mediile în care se realizeaza dezvoltarea psihologica a adolescentului: familia, scoala si Biserica.
Capitolul al patrulea trateaza unele aspecte metodologice ale educatiei religioase, accentuându-se dimensiunea informativ-formativa a educatiei. Autoarea precizeaza forme de organizare a orelor de religie, respectându-se totusi criteriile actuale ale învatamântului modern.
Capitolul al cincilea descrie cercetarea psiho-pedagogica si scopul acesteia, adica constatarea problemelor pe care le au elevii, orientarile lor, dar si convingerile lor despre lume si viata.
Cartea poate fi folosita atât ca material didactic, pentru profesorii de religie, cât si ca un îndrumar pentru tineri, pentru a descoperi noi aspecte ale problemelor pe care le întâmpina în formarea lor.
Cosmin Cimpoesu
Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro