Vechiul şi Noul Testament în oratoriile lui Händel
Florin Spătariu, Vechiul şi Noul Testament în oratoriile lui Händel, Iaşi 2013, 298 p., 17×24, ISBN 978-606-578-086-6, 25 lei.
„Dubla pregătire – teologică şi muzicală – este atuul celui care se apleacă asupra oratoriilor lui Georg Friedrich Händel. Florin Spătariu teologul analizează gândirea religioasă a compozitorului, iar Florin Spătariu muzicianul urmărește modul cum este transpusă muzical această gândire în Epoca barocă, plecând de la condiţiile social-istorice şi concepţiile teologico-filozofice, dar și de la disputele religioase care au dus la configurarea unui nou stil în domeniul artelor”.
Cu aceste alese cuvinte își începe dl prof. univ. dr. Nicolae Gâscă cuvântul introductiv la cartea Vechiul şi Noul Testament în Oratoriile lui Händel, apărută recent la Editura Sapientia. Acest studiu constituie disertația doctorală pe care pr. Florin Spătariu a susținut-o, în anul 2009, la Universitatea de Arte „G. Enescu” din Iași, sub conducerea aceluiași profesor.
Lucrarea de față, structurată pe opt mari capitole, ne arată că suntem în faţa unei lucrări valoroase ce sintetizează o epocă, cea barocă. În primul capitol, autorul prezintă elementele de factură istorică, biografică şi muzicală a acestei epoci, evidenţiind totodată rolul deosebit de important al religiei. Dacă în alte epoci (romantism, impresionism, expresionism etc.) factorul religios nu este definitoriu în evoluţia muzicală, Epoca barocă este marcată de transformările religioase survenite în urma Reformei protestante şi a Contrareformei, acestea reuşind să dea naştere la noi modalităţi de exprimare artistică, la noi genuri muzicale.
Apoi, privirea autorului se îndreaptă asupra naşterii şi dezvoltării oratoriului ca gen reprezentativ al acestei epoci, prezentând diferenţele dintre cele trei tipuri de oratorii: italian, latin şi german.
În continuare, părintele Spătariu dedică numeroase pagini vieţii şi operei marelui compozitor, reliefând momentele ce au avut un rol hotărâtor în planul creaţiilor sale: peregrinările muzicale italiene, cele trei turnee londoneze şi momentul stabilirii definitive în capitala Angliei, unde îşi compune cele 22 de oratorii. Tot aici, autorul oferă şi o listă completă a acestor oratorii, cu specificarea datei la care au fost compuse şi a primei audiţii.
În continuare, autorul, după ce face o scurtă analiză a dramaturgiei acestei epoci, pune în discuţie elementele sacre şi profane, intrând în profunzime în tematica oratoriilor händeliene. Expresia Vechiul şi Noul Testament ne trimite cu gândul în primul rând la personajele Sfintei Scripturi din cele două lumi: lumea ebraică biblică a Vechiului Testament (până la venirea lui Cristos) şi lumea nouă creştină a Noului Testament (sensul sacru). De asemenea, titlul comportă şi un alt înţeles: acela al anticului ca profan, adică modul în care se reflectă dramaturgia antică în oratoriile händeliene. Ambele sensuri sunt reflectate în oratoriile sale.
Apoi, după analiza tuturor oratoriilor lui Händel, pe baza elementelor limbajului muzical, cu bogate exemplificări, atenţia autorului se centrează pe oratoriul Messiah, creaţie simbol a genului, dar şi a culturii sacre anglicane, ce constituie centrul de greutate al lucrării, nu atât prin dimensiune, cât mai ales prin profunzime.
Ultimul capitol prezintă mai multe interpretări şi imprimări ale oratoriilor în decursul istoriei. Lucrarea se încheie cu o bogată bibliografie. Aşadar, cartea Părintelui Florin Spătariu contribuie considerabil la îmbogăţirea literaturii de specialitate, care, prin minuţiozitate, rigoare, capacitate de sinteză, vine în întâmpinarea dorinţei de a şti, de a-i cunoaşte pe marii creatori şi operele acestora.
Laurenţiu Turbuc
Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro