Cuvântările sfintei Cruci : reflecţii feriale în Postul Mare

Gabriel-Iulian Robu, Cuvântările sfintei Cruci: reflecţii feriale în Postul Mare, Iași 2024, 232 p., 14×20, ISBN 978-606-578-574-8, 25 lei. 

La Editura „Sapientia” a apărut recent cartea: Cuvântările sfintei Cruci: reflecţii feriale în Postul Mare, scrisă de pr. dr. Gabriel-Iulian Robu. Cartea apare în colecția „Spiritualitate”, în formatul 14×20, are 232 şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din țară la prețul de 25 lei.

Este Postul Mare, un timp pe care ni-l oferă Domnul pentru a ne apropia de el, a simți iubirea lui, a ne converti și a pune ordine în viața noastră. Este un timp special în care ne lipim privirea de Dumnezeu și apoi privim la viața noastră. Astfel, observăm ce trebuie să fie schimbat în noi.

Primim cenușă pe cap. Ne plecăm fruntea, ne coborâm privirea, recunoscând că avem ceva în comun cu acea cenușă. Cenușa ne amintește că pământ suntem și că în pământ ne întoarcem. Cenușa este o chemare la umilință. Umilința înseamnă a trăi în adevăr. Înseamnă a recunoaște că viața nu vine de la noi, ci am primit-o în dar de sus. Înseamnă a ne recunoaște o creatură în fața Creatorului. Umilința este o virtute rodnică în viața spirituală, o atitudine care conferă fecunditate tuturor acțiunilor creștinului, postului, pomenii și rugăciunii. Toate acestea trei trebuie împlinite în acest Post cu umilință.

Despre aceste trei virtuți ne vorbește liturgia intrării în Post. Nu atât ceea ce facem, ci motivația pentru care facem lucrurile contează. De ce facem lucruri bune? – este o întrebare esențială. Cu această întrebare ne frapează și astăzi predica lui Isus. De ce facem post, de ce ne rugăm, de ce dăm de pomană? De ochii lumii, pentru a fi stimați de oameni, sau pentru a împlini voința lui Dumnezeu în modul cel mai discret? Privind la fariseii din timpul său, Isus le spune că au greșit sensul acțiunilor lor. Ei fac lucruri bune, dar le împlinesc pentru a fi lăudați de oameni. Se folosesc de religie nu pentru a aduce cult lui Dumnezeu, ci lor înșiși. Fac binele nu din dragoste de Dumnezeu, ci din dragoste pentru imaginea proprie.

Cu privire la aceste aspecte dorește Domnul să ne facă atenți la început de Post Mare. Totodată, prin aceste învățături, Isus ne invită să trăim postul în adevăr. Postul să îl facem cu discreție, pentru ca, din bunurile la care renunțăm, să putem oferi pomană săracilor. Postul să îl practicăm cu bucurie, și nu cu tristețe, pentru a atrage compasiune sau admirație. Rugăciunea, la fel, să o facem cu discreție, pentru a intra mai mult în relația cu Dumnezeu și nu pentru a căuta laudele oamenilor. Atunci când toate aceste practici de pietate sunt împlinite doar pentru a plăcea lumii, își pierd valoarea și pot scandaliza. „Să nu știe stânga ce face dreapta”, am auzit de atâtea ori. Această metaforă vrea să sublinieze că operele bune se fac pentru Domnul, și nu căutând slava deșartă. A căuta această slavă îl face pe creștin ridicol și demonstrează inutilitatea faptelor sale aproape bune, făcute pentru a primi validare din partea lumii. Umilința autentică, în schimb, este ca pâinea caldă: place totdeauna, are gust bun. Dă consistență acțiunilor bune pe care le îndeplinim.

Să-i cerem lui Isus să ne dea o inimă umilă ca să trăim postul, pomana și rugăciunea cu această atitudine. Să cerem acest dar al umilinței sincere, fiindcă, după cum spune Meister Eckhart, Dumnezeu lucrează mai frumos într-o inimă umilă, deoarece acolo se bucură de un spațiu mai mare de acțiune, găsind o mai mare asemănare cu sine.

Postul Mare ne invită să ne întâlnim cu milostivirea lui Dumnezeu. Papa Francisc sublinia că unica forță capabilă să cucerească inima oamenilor este milostivirea duioasă a Tatălui ceresc. Papa dă exemplul confesionalului privit ca un sân matern, ca un uter dătător de viață. A fi îmbrățișați de iertarea lui Dumnezeu, a ne afla la spovadă înaintea unui Dumnezeu care este Tată milostiv transformă confesionalul într-un sân matern, în care se formează viața. Confesionalul devine astfel ca o casă pentru noi, săracii păcătoși. Devine un loc în care noi, fiii săi, recăpătăm viața harului și reîncepem să trăim în prietenie cu Dumnezeu. De aceea, confesionalul nu trebuie să fie ca o cameră de tortură. Dar nici ca o curățătorie la care mergi, se spală pata din palton sau cămașă, și mergi înainte fără a învăța ceva.

„Dumnezeu nu obosește să ierte. Suntem noi cei care obosim să cerem iertare”. Am auzit de atâtea ori aceste cuvinte. Postul ne îndeamnă să experimentăm în viața noastră înțelesul profund al acestor cuvinte. Ne îndeamnă să facem o spovadă bună și să căutăm reconcilierea cu frații noștri.

Această carte, Cuvântările sfintei Cruci. Reflecții feriale în Postul Mare, însumează meditații feriale ținute în Postul Mare, predici quadragesimale tematice despre cuvintele lui Isus de pe cruce și câteva crâmpeie de lirică poetică. Ne dorim ca aceste reflecții puse pe hârtie să fie spre edificarea spirituală a cititorilor.

Pr. dr. Gabriel-Iulian Robu

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro