Un sfânt la Palermo. Iacob Cusmano
Gerlando Lentini, Un sfânt la Palermo. Iacob Cusmano, Iași 2016, 14×20, 558 p., ISBN 978-606-578-259-4, 35 lei.
La Editura „Sapientia” a apărut de curând cartea Un sfânt la Palermo. Iacob Cusmano, scrisă de Garlando Lentini şi tradusă în limba română de pr. dr. Felician Tiba. Cartea apare în colecţia „Vieţile sfinţilor”, în format 14×20, are 558 de pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţară la prețul de 35 lei.
Fericitul Iacob Cusmano s-a născut la Palermo, în ziua de 15 martie 1834, din părinţii Iacob şi Magdalena. La vârsta de trei ani rămâne fără mamă, iar sora mai mare, Vincenţina, deşi avea abia doisprezece ani, prea şi rolul de mamă pentru fraţii mai mici. Încă din copilărie, educat bine de către tată, ca şi de sora sa mai mare, Iacob se deprinde cu practica rugăciunii asidue şi cu asistenţa celor nevoiaşi. Arată o grijă deosebită faţă de săraci, în persoana cărora îl vedea pe Isus însuşi.
Între anii 1841 şi 1851 urmează Colegiul Massimo, o şcoală părinţilor iezuiţi, la care, la un moment dat îşi şi exprimă dorinţa de a intra. Terminând studiile şcolii iezuite, în anul 1851 s-a înscris la Facultatea de Medicină în cadrul Universităţii din Palermo. Un an mai târziu rămâne şi fără tată.
În anul 1855, la vârsta de 21 de ani obţine diploma de licenţă în Medicină, cu specializarea Chirurgie. Nu profesează medicina la Palermo, deşi ar fi putut să o facă, ci începe o muncă asiduă de îngrijire a bolnavilor şi a săracilor, în localitatea San Giuseppe Jato, unde se retrăsese alături de ceilalţi fraţi, imediat după moartea tatălui.
Săracii încep să-l preocupe mai mult decât s-ar fi preocupat de sine. Pe acest fundal simte chemarea lui Dumnezeu la a deveni preot, ceea ce se întâmplă în anul 1860. Este numit colaborator la biserica „Cei Patruzeci de Sfinţi Martiri”, de unde începe o profundă campanie de întrajutorare a celor bolnavi şi săraci. În timp ce se afla în casa prietenului său, Michele De Franchis a observat cum acesta, înainte să se apuce să mănânce, lua din hrana de pe masă o mică parte pe care o punea deoparte pentru cei săraci. Gestul l-a marcat atât de mult, încât, în anul 1867, a pus bazele operei „Bucăţica Săracului”, o operă de caritate care se ocupa cu strângerea de alimente şi îmbrăcăminte şi distribuirea lor persoanelor sărace.
În anul 1880, după multe încercări, fondează la Palermo comunitatea Surorile Săracilor, printre primele canditate fiind şi sora sa mai mare, Vinceţina. Treptat, opera continuă să crească, construindu-se noi case şi deschizându-şi braţele pentru a primi noi şi noi bolnavi şi nevoiaşi. În consecinţă, în anul 1884 fondează şi latura masculină a Slujitoarelor Săracilor, Fraţii Slujitori ai Săracilor.
Din cauza multor responsabilităţi, a efortului de multe ori supraomenesc, problemele legate de sănătate se acutizează, devenind din ce în ce mai profunde. Într-o astfel de situaţie, în anul 1888, fondează o ultimă asociaţie caritativă, numită „Asociaţia Doamnelor de Caritate pentru Bucăţica Săracului”, după care, la puţin timp, câteva săptămâni, moare, fiind depus în conventul „Sfântul Marcu” şi astăzi vizitat de foarte mulţi pelerini.
A fost declarat fericit de către sfântul papă Ioan Paul al II-lea, în ziua de 30 octombrie 1983.
Apariţia vieţii Fericitului Iacob Cusmano în limba română este un omagiu adus, nu doar Fondatorului „Slujitoarele Săracilor”, ci şi un imbold în a depăşi momentele dificile prin care trece astăzi ţara, legate mai ales de problema consumismului. Acolo unde se cumpără din abundenţă, fără a fi siguri că putem consuma totul, Fericitul Iacob ne îndeamnă să punem deoparte şi pentru săraci, în care este prezent însuşi Cristos.
Mulţumim tuturor celor care au făcut posibilă traducerea şi publicare cărţii şi implorăm de la Fericitul Iacob Cusmano, binecuvântare şi haruri îmbelșugate.
Surorile Slujitoarele Săracilor
Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro