Minunile. Supranaturalul invizibil devine vizibil

Mario Zanchin, coordonator, Minunile. Supranaturalul invizibil devine vizibil, Iași 2020, 263 p., 14×20, ISBN 978-606-578-399-7, 20 lei.

La Editura „Sapientia” a apărut recent cartea Minunile. Supranaturalul invizibil devine vizibil, scrisă sub coordonarea PS Mario Zanchin episcop emerit de Fidenza († 19/09/2003) și tradusă în limba română de Leonard Netedu. Cartea apare în colecția „Tratate de teologie”, în formatul 14×20, are 263 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din țara la prețul de 20 lei.

Cristos ne invită „să credem în faptele sale” şi deci în Autorul lor: adică în el, în Dumnezeu. Minunile sunt raţiuni care „conving”, ce ne împing către credinţă; nu sunt raţiuni care „constrâng”. Dumnezeu respectă totdeauna libertatea umană.

Isus ne avertizează în Evanghelia după sf. Ioan (6,44): „Nimeni nu poate să vină la mine dacă nu-l atrage Tatăl care m-a trimis”. Pentru a ajunge în posesia tezaurului credinţei este necesară, înainte de toate, această atracţie divină, care este un contact direct cu Dumnezeu. Avem apoi nevoie de ajutoare externe pentru a crede în manieră conformă naturii noastre de persoane raţionale. Viziunea noastră asupra lui Dumnezeu nu este una intuitivă; de aceea, actul nostru de credinţă este pronunţat în obscuritatea spiritului, printre lumini şi umbre. Şi din acest motiv este meritoriu. În bunătatea sa însă, Domnul ne dăruieşte, dacă îi suntem disponibili, în afara atracţiei divine, probele externe ale revelaţiei sale, care, aşa cum spune Conciliul Vatican I (Dei Filius III), sunt „fapte divine, în primul rând minunile şi profeţiile, semne sigure ale divinei revelaţii”.

Creştinul, aşadar, nu crede „din cauza” minunilor, ci este ajutat în mod puternic în credinţa sa de către acestea.

Titlul acestei cărţi cuprinde exprimarea „Supranaturalul invizibil devine vizibil”, tocmai pentru a ne invita la a crede şi a trăi în lumina credinţei.

Este Cristos: centrul Scripturii, inima Bisericii, stânca pe care se înalţă edificiul spiritual al vieţii noastre. Cele patru Evanghelii prezintă lunga serie de fapte prodigioase, pe care el le-a împlinit, pentru a revela persoana sa divină şi pentru a face şi mai primită predica sa. De aceea, predicarea şi minunile înfăptuite sunt inseparabile, astfel că Isus din Evanghelii devine de neînţeles fără semnele puterii sale.

Ne place să relevăm cum Isus împlineşte minunile cu extremă simplitate, în mod direct. Ajunge un singur cuvânt al său, spus cu autoritate, şi minunea este înfăptuită. Leprosului care îi cerea „dacă vrei, poţi să mă cureţi”, Isus îi răspunde: „Vreau, curăţă-te!” (Mc 1,40) Paraliticului îi spune: „Îţi spun: ridică-te, ia-ţi targa şi du-te la casa ta!” (Mc 2,11) Copilei moarte îi spune: „Talitha qum; fetiţă, scoală-te”. Fiului mort al văduvei din Nain îi spune: „Tinere, îţi zic, scoală-te” (Lc 7,14). Lui Lazăr, înmormântat de patru zile, îi va spune: „Vino afară!” (In 11,43) Şi am putea continua.

Trebuie notat că Isus înfăptuieşte totdeauna cu autoritate personală; înfăptuieşte minuni în manieră „instantanee”; operează ca stăpânul naturii: o recunosc până şi adversarii săi, care tocmai pentru aceasta încearcă să-l ucidă.

În sânul Bisericii el este totdeauna primul autor al minunilor. Se foloseşte de obicei însă de intermediari, sfinţii şi Fecioara Maria, care, fidelă misiunii sale de Mamă, se complace să dialogheze de-a lungul secolelor cu fiii săi, rechemându-i la convertire, operând pentru ei minunile cele mai uimitoare: la Lourdes este ridicat chiar şi un muzeu al minunilor sale.

Mesajul evanghelic se transmite de-a lungul secolelor nu numai cu mărturia şi predica, dar şi prin intermediul presei bune. Mai mult, presa ajunge des unde nu ajunge cuvântul rostit. Şi, în timp ce suntem făcuţi să uităm faptele îndepărtate în timp, presa ne este totdeauna aproape, precum un prieten care ne ajută să ne amintim: în cazul nostru, minunile Domnului.

De aceea, ne dorim ca prezenta carte să intre în multe, foarte multe case, aducând lumina Domnului şi reflexul fericit al iubirii sale.

Sperăm în acest fel că vor fi mulţi tinerii care, cunoscând mai bine „operele Domnului”, vor descoperi în el pe cel mai mare prieten, capabil să dea un sens vieţii lor.

Mario Zanchin

episcop emerit de Fidenza 

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro