Dogmatica catolică VIII. Viitorul creației în Dumnezeu. Escatologie

Anton Ziegenaus, Dogmatica catolică. VIII. Viitorul creației în Dumnezeu. Escatologie, Iași 2016, 17×24, 270 p., ISBN 978-606-578-250-1, 30 lei.

La Editura „Sapientia” a apărut recent volumul al VIII-lea din colecția „Dogmatica Catolică”, Viitorul creației în Dumnezeu. Escatologie, scris de Anton Ziegenaus și tradus în limba română de Valeria Sobou și pr. dr. Ștefan Lupu. Cartea apare în colecţia „Dogmatica Catolică”, în format 17×24, este cusută și cu coperți cartonate, are 270 de pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţară la prețul de 30 lei.

Colecția „Dogmatica Catolică”, publicată în opt volume în limba germană de renumiții profesori Leo Scheffczyk și Anton Ziegenaus, în anul 1996, a început să fie tradusă și în limba română, la inițiativa pr. dr. Anton Ziegenaus. Până acum au apărut: vol. I (Fundamentele dogmei. Introducere în dogmatică), vol. IV (Isus Cristos, plinătatea mântuirii. Cristologie și soteriologie) și vol. VIII (Viitorul creației în Dumnezeu. Escatologie). Sunt în curs de publicare: vol. II (Dumnezeul revelației. Învățătura despre Dumnezeu) și vol. III (Creația, începutul mântuirii. Învățătura despre creație).

Volumul VIII este scris de pr. dr. Anton Ziegenaus și are ca temă escatologia. După cum afirmă autorul încă de la început, escatologia nu constituie un domeniu al teologiei alături de multe altele. Adevărurile particulare de credinţă nu sunt izolate unele faţă de altele, ci se îmbină între ele. Această problemă există în general, mai ales în ceea ce priveşte studiul care tratează despre viitorul omului, deci nu despre un eveniment care vine în această viaţă, ci despre viitorul absolut. Ca fiinţă spirituală căutătoare, omul nu ignoră întrebarea despre sens. Întrebarea despre sens cuprinde totuşi ca răspuns total toate întrebările particulare şi se orientează în cele din urmă spre o evaluare definitivă. Atât întrebarea despre sens, cât şi acţiunea mântuitoare a lui Dumnezeu, care este orientată spre mântuirea totală a omului, subliniază poziţia centrală a escatologiei în cadrul întregii teologii. Această orientare escatologică devine clară în ordonarea elementelor particulare ale mărturisirii de credinţă.

Suntem conștienți de faptul că întrebările escatologice au o mare importanţă nu doar în teologie, ci şi în viaţa fiecăruia,. Moartea face parte, ca şi naşterea, din evenimentele de bază ale vieţii. Ea poate să aibă asupra existenţei o acţiune stimulatoare sau – în ceea ce priveşte divinităţile lumeşti, ca posedarea, plăcerile – de dezmeticire şi să-l trezească pe om pentru a nu cădea în agitaţia cotidiană. Teama şi speranţa cu privire la moarte fac parte din fundamentul existenţei. Aici apare întrebarea despre conţinutul oricărei vieţi: în ce măsură poate trece cineva la un bilanţ final, cu vinovăţia şi omisiunile sale, deci cu posibilităţile nerealizate. Moartea, ca realitate umană de bază, devine clară în fenomenul mormântului. Cu cât arheologia se întoarce mai mult în istorie, cu atât se pierd mai mult urmele acţiunii umane. Din Antichitate rămân aproape doar monumentele sau movilele mormintelor cu adaosurile lor. Ele arată tristeţe, iubire şi speranţă.

De aceea, escatologia creştină nu este futurologie istorico-filosofică, ci, din credinţa în Isus Cristos, ca precedent escatologic, adică în calitate de Cuvânt definitiv şi act final al lui Dumnezeu, trage concluzia despre viitorul definitiv al omului şi al Cosmosului şi caută să interpreteze existenţa umană între deja-ul venirii lui Isus Cristos şi încă nu al venirii sale a doua oară.

Studiul realizat de prof. Ziegenaus este structurat în patru capitole. În primul capitol, autorul face o încadrare existențială și teologică a escatologie. În capitolul al II-lea prezintă bazele escatologiei, plecând de la fundamentul biblic și ajungând la clarificările magisteriale din tradiția Bisericii. În capitolul al III-lea tratează escatologia individuală, adică problema morții, viața de după moarte, judecata individuală, cerul, purgatorul, comuniunea sfinților și iadul. Capitolul al IV-lea abordează escatologia universală, cu temele: parusia lui Isus Cristos, învierea morților, cerul nou și pământul nou, judecata de apoi și adorarea Celui Veșnic pentru toată veșnicia.

Având în vedere numărul redus al studiilor în limba română dedicat realităților de pe urmă ale omului, și de aici de multe ori o stare de confuzie și de derută pentru creștini, mai ales când se confruntă și cu alte concepții despre viața actuală și viitoare a omului, considerăm că apariția acestui volum va putea contribui la o cunoaștere mai adâncă a planului lui Dumnezeu cu omul și lumea, revelat nouă de Isus Cristos.

Pr. dr. Ștefan Lupu

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro


Dogmatica catolică. IV. Isus Cristos, plinătatea mântuirii. Cristologie și escatologie

Leo Scheffczyk și Anton Ziegenaus, Dogmatica catolică. IV. Isus Cristos, plinătatea mântuirii. Cristologie și escatologie, Iași 2010, 416 p., 17×24, ISBN 978-973-8980-66-2, 40 RON.

„Persoana lui Cristos si lucrarea sa constituie nu doar centrul cristologiei, ci si al tuturor disciplinelor teologice si chiar al întregii realitati”.

Astfel îsi începe tratatul de cristologie si soteriologie parintele Anton Ziegenaus, profesor emerit de teologie dogmatica la Universitatea din Augsburg, distins cu titlul de prelat în 1989. Tradus din limba germana de Wilhelm Tauwinkl, tratatul sustine importanta lui Cristos ca centrul si punctul culminant al descoperirii de sine a lui Dumnezeu în istoria mântuirii, dupa cum o spune si titlul tratatului „Isus Cristos, plinatatea mântuirii”.

Aceasta carte face parte din colectia „Dogmatica Catolica” publicata în limba germana de Cardinalul Leo Scheffczyk si Prof. Anton Ziegenaus în opt volume si devenita lucrare de referinta pentru teologia dogmatica catolica.

Volumul Isus Cristos, plinatatea mântuirii. Cristologie si soteriologie este structurat în trei capitole.

În primul capitol, „Accesul la Isus Cristos”, autorul explica centralitatea lui Cristos. De asemenea, trateaza „Prefacerile chipului lui Isus Cristos în exegeza moderna”, privind cu ochi critic doctrinele teologice ale lui H.S. Reimarus, Rudolf Bultmann, Herbert Braun, E. Käsemann. Tot în acest capitol, sunt analizate „Titlurile de noblete” cu care Noul Testament îl desemneaza pe Isus Cristos. În ultima parte a capitolului sunt descrise disputele cu schemele teologiei recente, precum cristologia lui Romano Guardini, evolutionismul lui Teilhard de Chardin, cristologia lui Piet Schoonenberg, accesul transcedental-teologic al lui Karl Rahner si abordarea hegelianizanta a teologului protestant Wolfhart Pannenberg.

Capitolul al doilea este o prezentare a lui „Isus Cristos în învatatura Bisericii”. Sub acest titlu intra cristologia Noului Testament, prezentata ca într-o sita istorica, cu diferitele ei expresii, începând cu Evanghelia lui Marcu si pâna la Apocalipsul lui Ioan. În continuare sunt cercetate precizarile cristologice din perioada patristica, ce culmineaza cu Conciliul din Calcedon.

Capitolul al treilea este o schema sistematica despre „Tainele lucrarii de mântuire a lui Isus Cristos”. Punctul de plecare este tratarea vietii lui Cristos, acest parcurs incluzând, prin intermediul istoriei mântuirii, si sensul rascumparator al evenimentelor. Urmeaza tratarea lucrarii pascale de mântuire, precum si evenimentele vietii pamântesti si ale lucrarii lui Isus. În aceasta schema narativa a misterelor lui Isus Cristos este introdusa si tema stiintei si a constiintei sale. În sfârsit, transfigurarea lui Isus face sa se întrevada telul existential spre care se îndreapta ucenicii lui Cristos.

Acest tratat de cristologie este o dezvoltare completa a rolului lui Cristos, plinatatea mântuirii, si este destinat în special studiului sistematic din facultatile de teologie catolica. De asemenea, se adreseaza si tuturor acelora care doresc sa aprofundeze cunoasterea persoanei si actiunii lui Isus Cristos.

Cosmin Cimpoesu

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro


Dogmatica catolică. I. Fundamentele dogmei. Introducere în dogmatică

Leo Scheffczyk și Anton Ziegenaus, Dogmatica catolică. I. Fundamentele dogmei. Introducere în dogmatică, Iași 2009, 301 p., 17×24, ISBN 978-973-8980-67-9, 35 RON.

Publicarea în limba româna a Dogmaticii catolice a cardinalului Leo Scheffczyk si a profesorului Anton Ziegenaus este o contributie valoroasa la dezvoltarea literaturii teologice din România. Putem aminti, în continuare, câteva motive în sprijinul acestei afirmatii.

În primul rând, nu s-a publicat pâna acum în româneste o lucrare de o asemenea întindere în acest domeniu, cea mai ampla ramânând, pâna în prezent, Teologia dogmatica ortodoxa în trei volume a parintelui Dumitru Staniloae, aparuta acum mai bine de 30 de ani. Este un eveniment si publicarea recenta în româneste a monumentalei lucrari, în 14 volume, a marelui teolog protestant elvetian Karl Barth, Dogmatica Bisericii, (deocamdata, în editia prescurtata, într-un singur volum, a lui H. Gollwitzer).

De altfel, o lucrare de dogmatica în mai multe volume este si pe alte meleaguri un eveniment rar. În acelasi timp, trebuie sa remarcam faptul ca, desi în limba româna se publica o bogata literatura religioasa, o foarte mica parte a acesteia este dedicata teologiei sistematice.

În al doilea rând, este vorba de una dintre putinele dogmatici – astazi – care urmeaza împartirea traditionala a acestei discipline teologice. Succesiunea diferitelor tratate o urmeaza pe cea a articolelor din Crez si, de altfel, pe cea a evenimentelor din economia mântuirii: „Cred în Dumnezeu… Creatorul… si în Isus Cristos… care pentru noi, oamenii, si pentru a noastra mântuire… s-a nascut din Maria Fecioara… Cred în Duhul Sfânt, Sfânta Biserica Catolica… învierea mortilor si viata vesnica”. Astfel, lucrarea de fata cuprinde, în diferitele ei volume, Introducerea în dogmatica, Tratatul despre Dumnezeu Unul si Întreit, cel despre Creatie, Cristologie, Mariologie, Învatatura despre har, Ecleziologie si Teologie sacramentara, Escatologie.

Este adevarat ca unele domenii ale dogmaticii sunt reprezentate la noi prin publicatii, si anume despre Dumnezeu Treime, Cristologie, Mariologie, Ecleziologie, Sacramente si Escatologie. Lucrari din alte ramuri sunt însa greu sau chiar imposibil de gasit în româneste, de pilda, tratate de teologia Creatiei si de Haritologie; unele dintre lucrarile de Escatologie existente în librarii sunt adesea mai curând ezoterice decât teologice. Lucrarea de fata prezinta, în schimb, într-un sistem închegat, toate partile dogmaticii, inclusiv cele mai putin abordate în zilele noastre.

În al treilea rând, este vorba de o lucrare echilibrata, întemeiata pe datele Sfintei Scripturi, pe învatatura Parintilor Bisericii, pe traditia teologica medievala, intrând în dialog si cu tendintele teologice, uneori provocatoare, ale epocii moderne si contemporane.

Originalitatea reflectiei teologice a acestei Dogmatici consta, asadar, în prezentarea senina, echilibrata, a datelor credintei, într-un sistem coerent, crescut organic pe arborele Scripturii, al Parintilor, al Traditiei si magisteriului.

Titlul acestei opere, ca si structura si continutul ei, arata limpede ca avem în fata o dogmatica bine înradacinata în traditia catolica; totusi, lucrarea va fi desigur utila si teologilor, studentilor si altor persoane interesate, nu numai catolice, ci si de alte confesiuni crestine, precum si tuturor celor interesati – din diferite puncte de vedere – de teologia crestina. Dogmatica de fata intra în dialog si cu diferitele curente filosofice moderne si contemporane, nu numai cu cele apropiate de solutia crestina, ci si cu cele care i se opun. Într-o lume si într-o perioada în care pluralitatea de pareri ar putea duce la dizolvarea convingerilor de credinta într-un vag subiectivism religios, aceasta lucrare prezinta limpede – poate chiar ca o provocare – dogma ca adevar divin obiectiv, ca un punct de referinta indispensabil pentru viata omului si cunoasterea acestuia.

Scheffczyk utilizeaza un vocabular foarte bogat, scriind într-o frumoasa germana „de moda veche”, în care îsi au locul, însa, numeroase neologisme, ce aduc, la nevoie, nuante în plus fata de termenii traditionali, precum si numerosi termeni creati ad hoc. Am încercat sa redam, pe cât posibil, în traducere, jocul acestor nuante: limba româna are, ca si germana, posibilitatea de alegere între termeni traditionali si neologisme (de pilda „traditie” / „predanie” pentru „Tradition” / „Überlieferung” etc.); cuvintele compuse create de autor au fost redate analitic sau, dupa caz, utilizând un procedeu similar. De regula, contextul permite întelegerea termenului nou creat si a motivatiei introducerii lui.

Pe lânga contributia nemijlocita adusa de aceasta lucrare, ne-am putea gândi, în plus, si la o înrâurire indirecta, sperând ca publicarea acestei traduceri din limba germana sa devina si un îndemn la îmbogatirea atât de necesara a teologiei dogmatice de expresie româneasca.

Dr. Wilhelm Tauwinkl

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro