Istoria Diecezei de Tyraspol
Joseph Aloysius Kessler, Istoria Diecezei de Tyraspol, Iași 2022, 334 p., 17×24, ISBN 978-606-578-492-5, 40 lei.
La Editura „Sapientia” a apărut recent cartea: Istoria Diecezei de Tyraspol, scrisă de PS Joseph Aloysius Kessler și tradusă în limba română de pr. Ștefan Socaciu. Ediția în limba română a fost îngrijită de Mons. Ieronim Iacob. Cartea apare în colecția „Istoria Bisericii”, în formatul 17×24, are 334 pagini color şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din țară la prețul de 40 lei.
„Rusia este mai puţin cunoscută în Europa de Vest decât America, chiar dacă este un stat european”. Afirmaţia episcopului romano-catolic de Tyraspol Joseph Aloysius Kessler, făcută acum aproape o sută de ani, pare să nu-şi fi pierdut din actualitate. În această carte, în care informaţia istorică se împleteşte cu memorialistica şi apologetica, descoperim o lume la fel de puţin cunoscută ca multe dintre ţinuturile îndepărtate. Imensul teritoriu la care se referă episcopul Kessler făcea parte din Rusia imperială, iar spre finalul păstoririi sale se întrevăd zorii cenuşii ai celei sovietice. Astăzi, acest spaţiu geografic este împărţit între Ucraina şi Rusia.
Dieceza poartă numele de Tyraspol prin forţa împrejurărilor. Fondatorii ar fi dorit ca scaunul episcopal catolic să fiinţeze la Herson (Cherson) sau chiar la Odesa, dar acest lucru s-a dovedit a fi imposibil: rivalităţile interconfesionale transpar în multe din paginile acestei lucrări. În cele din urmă, cei cinci episcopi diecezani de Tyraspol au trebuit să-şi desfăşoare apostolatul din sediul de la Saratov, pe Volga, la 1500 km depărtare de Tyraspol, spre Răsărit.
La Saratov, alături de capitlul canonicilor şi de structurile curiei episcopale, a existat şi Seminarul de preoţi, „inima diecezei”, unde episcopul Kessler s-a format şi unde, prin activitatea sa, şi-a identificat existenţa de seminarist, profesor şi episcop. Seminarul este atât de important pentru autor, problemele lui ocupând atâtea pagini din prezenta carte, încât aceasta s-ar putea numi şi Istoria Seminarului catolic al Diecezei de Tyraspol.
Însăşi înfiinţarea diecezei este surprinzătoare, ea ţinând mai degrabă de domeniul miraculosului decât de firescul istoric, la fel ca şi prezenţa iezuiţilor în Rusia în vremea în care erau „desfiinţaţi” în toate ţările catolice.
Catolicii acestei dieceze sunt, la origini, germani, polonezi şi armeni. În timp ce polonezii şi armenii catolici au fost înglobaţi în teritoriile ruseşti prin cuceriri şi „împărţiri” de ţări şi popoare, germanii au venit de bunăvoie, la chemarea ţarilor, pentru a munci pământurile roditoare ale acestor ţinuturi.
Afirmaţiile episcopului Kessler trebuie înţelese şi interpretate în conjuncturile spaţio-temporale. El este un fiu al Bisericii Catolice, un păstor conştient de misiunea sa, un german adevărat, chiar dacă s-a născut, a crescut, s-a format şi a suferit pe întinsele spaţii dintre Marea Neagră, Marea Azov, Fluviul Volga şi Moghilev.
Cartea începe cu o istorie „preliminară” a Diecezei de Tyraspol. Asemenea vizitatorilor apostolici în „relatările” lor către Sfântul Scaun, Kessler descrie vastitatea acestor locuri, bogăţiile naturale, începuturile creştinismului pe aceste meleaguri, inedita prezenţă a iezuiţilor într-un spaţiu religios ortodox şi, fireşte, venirea coloniştilor germani, catolici şi protestanţi.
Istoria propriu-zisă începe cu vizita ţarului Nicolae I la Papa Grigore al XVI-lea, momentul istoric, providenţial, când încep discuţiile în vederea formării unei dieceze catolice pentru germanii emigraţi în Imperiul ţarist. Urmează, într-un crescendo cronologico-tematic, momentele înfiinţării diecezei şi a structurilor acesteia, activitatea episcopilor, a canonicilor, a marilor profesori ai Seminariilor (liceal şi teologic), a curiei episcopale etc. Viaţa parohiilor, construcţia bisericilor, sărbătorile, moravurile, cântul liturgic, rivalităţile cu protestanţii etc. sunt descrise, cu precădere din memorie, din prisma păstorului conştient de responsabilitatea sa faţă de binele turmei.
Relaţiile cu autorităţile civile, cu birocraţia aparatului de stat imperial şi, spre finalul activităţii, cu reprezentanţii sovietelor sunt descrise cu tuşe apologetico-parenetice, pe care, probabil, autorul le-a trasat şi de la amvoanele catedralei din Saratov şi ale bisericilor parohiale.
Odată cu venirea comuniştilor la putere, episcopul Kessler a trebuit să părăsească dieceza, refugiindu-se mai întâi la Odesa, apoi în Germania. În acest timp el a făcut şi o călătorie în Statele Unite, la catolicii germani plecaţi acolo din dieceza sa, pentru a strânge ajutoare destinate celor rămaşi sub jugul sovietic. Tot în Statele Unite a văzut lumina tiparului şi această carte, scrisă cu litere gotice, ca mărturie pentru generaţiile viitoare.
Catolicii germani au început să emigreze din Rusia chiar din timpul ţarilor, atunci când convenţiile iniţiale (privind mai ales scutirea tinerilor germani de stagiul militar, scutirea de impozite, drepturile civile etc.) au început să fie nesocotite sau de-a dreptul încălcate de noile legi ţariste. Mulţi dintre catolicii germani din ţinuturile ruseşti, mai ales cei cu o stare materială mai bună, au emigrat în America sau în alte ţări. O parte dintre ei au fondat comunităţile catolice germane din Dobrogea începând de la Malcoci (lângă Tulcea) până la Ali-Anife, azi o mică localitate în Bulgaria, parohie aparţinând pe atunci Decanatului catolic al Constanţei.
Cartea a fost tradusă din limba germană de pr. Socaciu Ştefan, în timpul activităţii sale pastorale la Chişinău. Lui i se datorează în principal apariţia ei în limba română. Pentru aceasta îi mulţumim şi îi suntem datori pentru că astăzi putem cunoaşte aceste fascinante momente din istoria lui Dumnezeu cu oamenii din acele ţinuturi şi acele timpuri. Editorul a procedat doar la o adaptare a textului, pentru a-l face mai pe înţeles cititorilor de astăzi. De asemenea, pe lângă notele autorului (n.a.), editorul a introdus peste trei sute de note noi, pentru a veni în ajutorul cititorilor, date fiind schimbările survenite în geografia administrativă a regiunii, precum şi particularităţile administraţiei catolice la nivel diecezan înainte de Conciliul Ecumenic al II-lea din Vatican.
Tot editorului îi aparţin şi scurta biografie a episcopului Joseph Aloysius Kessler, precum şi cronologia cărţii. Am considerat oportună, pentru a înţelege prezenţa iezuiţilor în Imperiul Rus, în vremurile în care regatele catolice îi prigoneau, introducerea – în addenda – a unui articol întregitor şi explicativ: „Iezuiţii în Rusia în timpul stăpânirii Ecaterinei cea Mare (1762-1796)”.
În fine, ne-am folosit şi de munca urmaşilor germanilor catolici din aceste ţinuturi, care vieţuiesc mai ales în Statele Unite ale Americii. De pe site-urile lor dedicate strămoşilor am împrumutat mai multe fotografii ce arată starea în care se găsesc astăzi marile biserici romano-catolice clădite de moşii şi strămoşii lor în aceste teritorii. Apreciem efortul lor pentru valorificarea istoriei strămoşilor şi le suntem recunoscători pentru fotografiile pe care le-am introdus în prezenta carte cu titlu exemplificativ.
O mulţumire vie le aduc pr. Liviu Crişmaru şi lui Ionel Palade, corectorii acestei cărţi, pentru răbdarea şi stăruinţa cu care s-au dedicat acestei munci atât de necesare. Eventualele scăpări şi inadvertenţe au apărut din pricina editorului şi, în măsura în care îi vor fi semnalate, vor fi îndreptate într-o nouă ediţie.
Vă mulţumesc şi vouă, tuturor celor care aţi deschis această carte, această istorie veche şi cu reverberaţii atât de actuale. Dacă nu vom citi, medita şi trage concluzii din faptele oamenilor de odinioară, vom fi striviţi de cei noi şi de noile conjuncturi ale lumii în care trăim.
Catolicitatea nu este un ingredient al istoriei, prezent într-o proporţie mai mică sau mai mare, într-o circumstanţă sau alta, ci o notă a Bisericii voite de Cristos, care-i conduce pe oameni, prin meandrele istoriei, spre portul mântuirii.
Mons. Ieronim IACOB
Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro