Isidor Chinez, Lege, conştiinţă, păcat. Teologia morală fundamentală II, Iași 2018, 306 p., 14×20, ISBN 978-606-578-336-2, 25 lei. 

La Editura „Sapientia” a apărut recent cartea Lege, conştiinţă, păcat. Teologia morală fundamentală II, scrisă de pr. dr. Isidor Chinez. Cartea apare în colecția „Tratate de teologie”, în formatul 14×20, are 306 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din țara la prețul de 25 lei.

Pages from Lege-conştiinţă-păcat

Concepţia creştină despre om – omul considerat conform Revelaţiei – are o continuă dependenţă de Dumnezeu. Viaţa lui este darul lui Dumnezeu care în Cristos şi-a manifestat profunzimile iubirii sale, deschizându-ne calea spre comuniunea trinitară. Căutându-l pe om prin intermediul Fiului său, Dumnezeu vrea să-l facă să abandoneze căile răului. Învingerea răului: iată ce este Răscumpărarea. Domn al creaţiei, omul poate să împlinească planul divin prin cunoaştere şi iubire. Iar, în lumina acestei dependenţe, Scriptura schiţează trăsăturile esenţiale ale persoanei. Teologia morală este reflecţia despre bunătatea şi concretizarea comportamentului moral. Libertatea omului dobândeşte sensul acestei ascultări de Dumnezeu, atât în fiinţa sa, cât şi în acţiunea sa, căci au fost depăşite de coborârea vieţii divine la nivelul omului primind viaţa harului. Demnitatea subiectului uman, adică a persoanei, este dată de imaginea lui Dumnezeu care constă în relaţie şi libertate.

De aceea, parte a doua a Teologiei Morale Fundamentale tratează despre ce este legea morală, ce este conştiinţa, ce este păcatul. Care este lumea în care trăieşte omul răscumpărat?

Când omul aude vorbindu-se despre lege – legea morală – se gândeşte instinctiv la ceea ce se opune libertăţii sale, mortificând-o. Există o profundă consonanţă între partea cea mai adevărată din noi şi legea lui Dumnezeu. De fapt, Decalogul începe: „Eu sunt Domnul Dumnezeul tău care te-am scos din ţara Egiptului, din casa sclaviei” (Ex 20,2). Dumnezeu ne-a chemat la libertate. Dă legea sa unui popor eliberat şi liber. Domnul se îndreaptă spre toţi cei care au fost eliberaţi de toate sclaviile. „Voi aţi fost chemaţi la libertate” (Gal 5,13), ne anunţă sfântul Paul. Prin libertate se înţelege condiţia în care o persoană poate să decidă acţiuni fără constrângeri. Astfel, legea divină, legea naturală, legea nouă a lui Cristos, legea umană sunt legi care nu distrug libertatea creştină, dar în mod profund sunt libertate, care în esenţa sa, este orientată de Duhul Sfânt spre o configuraţie progresivă a lui Cristos, ce reînnoieşte credinţa şi totul devine caritate.

În lumina conştiinţei, se manifestă demnitatea noastră spirituală. Se spune: fiecare trebuie să acţioneze conform conştiinţei sale… fă ceea ce crezi că e mai bine… urmează-ţi conştiinţa… Acest lucru este adevărat. Însă uităm adesea şi să ne întrebăm: care conştiinţă? Conştiinţa morală? Ce caracteristici trebuie să aibă conştiinţa? Cum se formează conştiinţa? La aceste întrebări şi la altele vrea să răspundă această carte. Atunci când se vorbeşte despre conştiinţă se înţelege mereu conştiinţa morală. Despre conştiinţă, Biserica ne învaţă că este acel loc privilegiat din interiorul nostru unde ne vorbeşte Dumnezeu. Conştiinţa nu este doar o fereastră către legea naturală, ci un loc în care îl putem întâlni pe Dumnezeul cel viu.

Timpul nostru este sensibil fiindcă oamenii şi lumea sunt expuşi puterilor abisale ale răului. Literatura modernă, psihologia, ştiinţele sociale şi cele despre comportament se complac în a discuta despre ademenirea oamenilor spre rău, cu speranţa că, odată cunoscute relele, devine posibilă prezentarea strategiilor de depăşire a răului. În paralel cu aceasta, se pare că conştiinţa păcatului se fărâmiţează. După cum simţul lui Dumnezeu nu poate fi total şters şi nici stins din conştiinţa noastră, nici simţul păcatului nu poate fi vreodată nimicit cu totul. Cu cât omul de azi cunoaşte mai mult răul, cu atât mai mult păcatul devine pentru el o problemă.

A vorbi despre păcat astăzi, cu un limbaj teologic, impune o cerinţă urgentă şi nouă. Nu există morală fără păcat, pentru că spaţiul moralei este spaţiul libertăţii, adică al autodeterminării pentru bine. Păcatul nu ne reprezintă câtuşi de puţin, pentru că suntem chemaţi la libertate şi adevărul ne-a făcut liberi. Tocmai pentru că este îndreptat către noi, împotriva adevărului fiinţei noastre, păcatul este îndreptat şi către Dumnezeu; este refuzul de a răspunde la iubirea gratuită a lui Dumnezeu. Dar există anunţul iubirii milostive a lui Dumnezeu Tatăl pentru oamenii timpurilor noastre. Există şi iertare. Vestirea convertirii iubirii creştine are o importanţă deosebită în societatea actuală. Reflectarea în conştiinţa omului a păcatului şi a gravităţii sale devine posibilă numai în orizontul cunoaşterii iubirii lui Dumnezeu şi a milostivirii sale iertătoare. Este misterul milostivirii: izvor de bucurie, de seninătate şi de pace. Este condiţia mântuirii noastre.

Pr. dr. Isidor Chinez

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro

Gino Rocca, Conştiinţă, libertate şi morală. Răspunsuri date tinerilor şi educatorilor, Iaşi 2012, 158 p., 14×20, ISBN 978-606-578-042-2, 10 lei.

Editura „Sapientia” anunţă apariţia cărţii Conştiinţă, libertate şi morală. Răspunsuri date tinerilor şi educatorilor, scrisă de Gino Rocca şi tradusă din italiană de pr. Ioan Bişog. Cartea apare în colecţia „Spiritualitate”, în formatul 14×20, are 158 pagini şi poate fi procurată de la orice librărie catolică din ţară la preţul de 10 lei.

În inima fiecărui om se nasc zilnic o mulţime de întrebări. Pentru un răspuns corect şi pentru o alegere constructivă este nevoie de „maeştri”, de persoane competente şi cu viziune, conştienţi de responsabilitatea pe care o au atunci când oferă răspunsuri de care depinde viitorul unui om, mai ales în ceea ce priveşte aspectul religios.

Pentru a veni în ajutorul acelora care caută răspunsuri la întrebările care îi frământă, Editura „Sapientia” propune cartea Conştiinţă, libertate şi morală. Răspunsuri date tinerilor şi educatorilor, în care sunt adunate dialogurile purtate pe parcursul a 15 ani de profesorul italian Gino Rocca cu cititorii revistei Città Nuova, în cadrul rubricii „O problemă de morală. Cartea a fost tradusă din limba italiană de pr. Ioan Bişog, paroh la Parohia „Sf. Iosif Muncitorul” din Săbăoani (Neamţ).

Cartea este rodul unei profunde experienţe pastorale. Răspunsurile pline de optimism pe care autorul le-a dat cititorilor săi au un caracter ocazional, corespunzătoare exigenţelor reale, provocate de faptele vieţii şi de realitatea zilnică. Întrucât majoritatea întrebărilor provin din rândul tinerilor, acestea reflectă dificultăţile care intervin în înţelegerea unor puncte ale doctrinei catolice.

Cartea este prefaţată de prof. Michel Vandeleene şi are două părţi. Prima parte, „Probleme generale”, cuprinde dialoguri referitoare la conştiinţă, păcat şi sacramentul Spovezii. Partea a doua, „Probleme speciale”, cuprinde dialoguri referitoare la porunca a şasea, autorul răspunzând la întrebări referitoare la nudism, pornografie, homosexualitate, raporturi prematrimoniale.

Recomandăm această carte tuturor celor care au nevoie de răspunsuri, dar şi celor care trebuie să dea răspunsuri. Valoarea cărţii este dată atât de limbajului simplu, accesibil tuturor, cât şi de fidelitatea faţă de cuvântul lui Dumnezeu, faţă de magisteriul Bisericii şi faţă de omul de astăzi de care dă dovadă autorul.

Cosmin Cimpoeşu

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro

Comisia Pontificală Biblică, Biblia şi morala. Rădăcinile biblice ale acţiunii creştine, Iaşi 2013, 232 p., 14×20, ISBN 978-606-578-109-2, 15 lei.

Editura „Sapientia” anunţă apariţia documentului Biblia şi morala. Rădăcinile biblice ale acţiunii creştine, elaborat de Comisia Pontificală Biblică și tradus de pr. dr. Mihai Pătrașcu. Cartea apare în colecţia Magisterium, formatul 14×20, are 232 de pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţară la preţul de 15 lei.

Dorinţa arzătoare de fericire, adică dorinţa de a avea o viaţă pe deplin satisfăcătoare, este dintotdeauna profund înrădăcinată în inima umană. Realizarea acestei dorinţe depinde în mare parte de propria acţiune care se întâlneşte şi, adesea, se ciocneşte cu aceea a celorlalţi. Cum se poate reuşi să se determine acţiunea justă care conduce fiecare persoană, comunităţile, naţiunile întregi spre o viaţă reuşită sau, cu alte cuvinte, spre fericire?

Pentru creştini, Sfânta Scriptură nu este numai izvorul revelaţiei, baza credinţei, ci şi punctul moral de referinţă de care nu se poate face abstracţie. Din cauza diferitelor obiecţii care se opun acestei convingeri, cum ar fi: certitudinea, tot mai accentuată în zilele noastre, a faptului că se poate acţiona doar conform liberului-arbitru, neţinând cont de nicio normă, prescriere, sau faptul că scrierile biblice nu mai sunt de actualitate, că nu mai pot oferi răspunsuri la problemele actuale etc., Comisia Pontificală Biblică, deja în anul 2002, prin mandatul preşedintelui de atunci, cardinalul Joseph Ratzinger, a voit să traseze raportul dintre Biblie şi morală, căutând să evidenţieze valoarea şi semnificaţia textului inspirat pentru morala din timpul nostru. După o muncă intensă în acest sens, Comisia prezintă rodul efortului membrilor ei, în anul 2008, sub titlul de „Biblia şi morala. Rădăcinile biblice ale acţiunii creştine”, document tradus în limba română de pr. dr. Mihai Pătraşcu, pe care îl prezentăm astăzi cititorilor noştri.

Documentul este împărţit în două mari părţi, precedate de o scurtă prefaţă, scrisă de preşedintele Comisiei, cardinalul William Levada, şi de o introducere, în care sunt prezentate obiectivele, destinatarii şi liniile de fond pentru înţelegerea orientării documentului.

Prima parte, „O morală revelată: dar divin şi răspuns uman”, îşi propune să găsească principalele axe antropologice şi teologice care în Sfânta Scriptură stau la baza reflecţiei morale şi să arate principalele consecinţe morale care rezultă din ele. Urmând ordinea canonică a Bibliei, persoana umană apare mai întâi în calitate de creatură căreia Dumnezeu i-a dăruit viaţa, apoi ca membru al poporului ales cu care Dumnezeu a încheiat o alianţă specială şi, în sfârşit, ca frate şi soră a lui Isus, Fiul întrupat al lui Dumnezeu.

În partea a doua a documentului, „Câteva criterii biblice pentru reflecţia morală”, se pleacă de la problematica actuală. Aici este scos în evidenţă faptul că Sfânta Scriptură nu se prezintă ca o sursă transparentă, directă, de soluţii la numeroasele probleme ale oamenilor de astăzi. Cu toate acestea, Biblia prezintă criterii, expuse în mod sistematic în această parte, a căror aplicare ajută la găsirea unor soluţii valabile pentru acţiunea umană, ajută în procesul delicat al unui discernământ moral corect. Astfel, Comisia prezintă două criterii fundamentale (conformitatea cu viziunea biblică despre fiinţa umană şi conformitatea cu exemplul lui Isus) şi alte şase criterii specifice (convergenţa, contrapoziţia, progresia, dimensiunea comunitară, finalitatea şi discernământul).

Documentul se încheie cu o concluzie generală în care se subliniază punctele de originalitate ale acestei reflecţii magisteriale: în primul rând, conceptul de „morală revelată” (văzută, atât din prisma omului, cât şi din prisma lui Dumnezeu), apoi, o recitire axiologică a Decalogului, care deschide un domeniu dinamic, conform sensibilităţilor etice şi morale ale majorităţii contemporanilor noştri, şi, în sfârşit, prezentarea sistematică a criteriilor generale şi specifice, luate chiar din Sfânta Scriptură, pentru a trata chestiuni morale actuale. De asemenea, în această concluzie se subliniază că documentul de faţă deschide şi câteva perspective pentru viitor.

Sperăm ca lectura acestui document să ajute la descoperirea şi considerarea Sfintei Scripturi ca un text inepuizabil şi mereu actual pentru determinarea acţiunii corecte de care depind reuşita şi fericirea deplină a fiecărei persoane. De asemenea, sperăm ca acest document să trezească un dialog mai amplu cu diferite culturi şi religii, care caută, în ciuda dificultăţilor cotidianului, un drum autentic de fericire şi de sens.

Laurenţiu Turbuc

 

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro

Comisia Teologică Internaţională, În căutarea unei etici universale; o nouă privire asupra legii naturale, Iaşi 2013, 122 p., 14×20, ISBN 978-606-578-106-1, 10 lei.

Editura „Sapientia” anunţă apariţia cărţii În căutarea unei etici universale; o nouă privire asupra legii naturale, document elaborat de Comisia Teologică Internaţională şi tradus în limba română de pr. dr. Lucian Farcaş. Cartea apare în colecţia Magisterium, formatul 14×20, are 122 de pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţară la preţul de 10 lei.

Binele suprem al omului este acela care îi aduce deplina realizare. Este binele pe care el este chemat să-l înfăptuiască prin propria sa acţiune, fiind numit şi binele moral. Pentru a construi „omul bun”, este necesar să se ţină cont de două lucruri: pe de o parte, conştiinţa, adică ghidul, judecătorul interior, care dirijează cu conştiinciozitate şi responsabilitate acţiunile fiinţei umane, iar, pe de altă parte, legea naturală, adică cea care se află la însăşi originea criteriilor pentru a determina ceea ce este bun sau rău pentru fiinţa umană, având rolul de arăta calitatea morală a acţiunilor, întrucât indică dacă acestea sunt în armonie sau nu cu scopul ultim.

În anul 2004, cardinalul Joseph Ratzinger, viitorul Papă Benedict al XVI-lea (2005-2013), a cerut Comisiei Teologice Internaţionale să examineze căile unei mai mari pedagogii a acestei legi naturale. Teologii, după un studiu intens, oferă rodul muncii lor în documentul publicat cu titlul În căutarea unei etici universale; o nouă privire asupra legii naturale, pe care o prezentăm cititorilor noştri în limba română, graţie traducerii realizate de pr. dr. Lucian Farcaş din originalul italian. Marea noutate a acestui document este că subliniază importanţa binelui ca un „dat imediat al conştiinţei”.

Documentul este împărţit în cinci capitole, precedate de o scurtă introducere şi de un scurt Cuvânt înainte. În acest cuvânt introductiv sunt trasate pe scurt articulaţiile majore făcute de document, şi anume: „binele trebuie făcut” (primul precept al oricărei etici), apoi, preceptul moral este legat de o metafizică a fiinţei şi, în final, legea naturală este o lege deschisă, nu un cod închis.

Ideea legii morale cuprinde numeroase elemente care sunt comune marilor înţelepciuni religioase şi filosofice ale omenirii. În primul capitol, documentul începe, aşadar, prin evocarea acestor „convergenţe” şi se încearcă să se arate că aceste mari înţelepciuni religioase şi filosofice dau mărturie despre existenţa unui fundament moral în mare parte comun. De asemenea, se reamintesc şi câteva puncte ale dezvoltării istorice ale ideii despre legea naturală, menţionând, totodată, câteva interpretări moderne.

În capitolul al II-lea, „Perceperea valorilor morale comune”, documentul descrie cum, plecând de la realităţile concrete cele mai simple ale experienţei morale, persoana umană percepe anumite bunuri morale fundamentale şi formulează, în consecinţă, preceptele legii naturale.

Capitolul al III-lea, „Fundamentele legii naturale”, trecând de la realităţile concrete cele mai simple ale experienţei morale, persoana umană percepe anumite bunuri morale fundamentale şi formulează, în consecinţă, preceptele legii naturale.

Capitolul al III-lea, „Fundamentele legii naturale”, trecând de la experienţa comună la teorie, aprofundează fundamentele filosofice, metafizice şi religioase ale legii naturale. Pentru a răspunde la anumite obiecţii contemporane, se precizează rolul naturii în acţiunea personală şi se întreabă în privinţa posibilităţii naturii de a constitui o normă morală.

Capitolul al IV-lea, „Legea naturală şi cetatea”, explicitează rolul tipic de reglementare al preceptelor legii naturale în viaţa politică. Legea naturală este o expresie a raţiunii comune tuturor oamenilor şi poate fi prezentată în mod coerent şi adevărat planului filosofic.

În capitolul al V-lea, „Isus Cristos, împlinirea legii naturale”, doctrina despre legea naturală îşi dobândeşte sensul său integral în interiorul istoriei mântuirii: trimis de Tatăl, Isus Cristos, prin Duhul Sfânt, este, de fapt, plinătatea oricărei legi. Legea nu poate fi străină de ordinea harului, întrucât aceasta din urmă, nu distruge natura, ci o vindecă, o întăreşte şi o duce spre deplina ei împlinire. Documentul se încheie cu o scurtă concluzie în care se reaccentuează necesitatea căutării pentru oameni a regulilor trăirii comune în dreptate şi în pace, adică necesitatea căutării unei etici universale.

Recomandăm acest document tuturor celor care vor să muncească pentru a promova înţelegerea, recunoaşterea reciprocă şi cooperarea paşnică între toate componentele familiei umane, dar şi celor care, având convingeri religioase şi filosofice diferite, vor să descopere patrimoniul moral comun, care formează baza întregului dialog.

Laurenţiu Turbuc

 

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro

Isidor Chinez, Moralitatea actului uman: Teologia morală fundamentală I, Iași 2017, 14×20, 316 p., ISBN 978-606-578-320-1, 20 lei.

La Editura „Sapientia” a apărut recent cartea Moralitatea actului uman. Teologia morală fundamentală I, scrisă de pr. dr. Isidor Chinez. Cartea apare în colecţia „Tratate de teologie”, în format 14×20, are 316 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţară la prețul de 20 lei.

Un curs de teologie morală fundamentală trebuie să ţină cont de reflecţia filosofică asupra eticii, de fundamentarea biblică a moralei, de cunoştinţele antropologice. Specificul acestui curs este de a stabili ce este experienţa morală trăită în credinţa creştină, în centrul său de semnificaţie, în raportul său constitutiv cu alte dimensiuni ale trăirii umane, în raportul dintre moralitatea personală – a individului – şi „ethos” – al unui grup de oameni.

Prin expresia teologie morală fundamentală înţelegem morala creştină ca fundamentată biblic, în timp ce prin expresia teologie morală generală înţelegem studiul principiilor generale ale moralei. În manualistica scolastică, acest curs corespunde tratatului De principiis. El priveşte ambele aspecte (fundamental şi general), de aceea, nu vor fi despărţite, deşi rămân distincte: vom porni, de fapt, de la fundamentare pentru a descoperi apoi înţelegerea principiilor.

Studiul teologiei morale, ca şi cel al oricărei ştiinţe, trebuie să înceapă de la delimitarea obiectului său şi a caracteristicilor sale. Teologia morală este ştiinţa despre om şi despre conduita sa, ancorată în revelaţia divină, care culminează cu întruparea Cuvântului, „îl dezvăluie pe deplin omului pe om şi îi descoperă măreţia chemării proprii” (GS 22), înrădăcinată în învăţăturile sale şi în tot ceea ce a făcut să răsară în experienţa acumulată şi transmisă secole de-a rândul de oamenii care l-au cunoscut şi iubit şi continuă să-l iubească, întrucât Isus trăieşte şi dă viaţă astăzi şi mereu: „Isus Cristos, ieri şi astăzi”. De aceea, este ştiinţa supremă despre acţiunea umană, capabilă să-l conducă pe om la perfecţiunea şi la fericirea sa, atât temporală, cât şi veşnică.

Fiind o ştiinţă specială – ştiinţa credinţei –, trebuie să înaintăm ţinând cont de particularitatea sa. Pentru a dobândi această cunoaştere este de folos să considerăm raportul teologiei morale cu celelalte ştiinţe ale comportamentului uman şi dezvoltarea sa în istorie: progresele şi momentele de flexiune, provocările şi promisiunile timpului nostru sintetizate în exigenţele Conciliului al II-lea din Vatican, pentru ca ea să rămână rodnică şi vitală.

Cursul apare ca teoretic, întrucât nu caută să prezinte o serie de cazuri particulare, nici problematici specifice (aşa cum se face în cursurile de morală „specială”). Este un studiu al antropologiei revelate şi al incidenţei sale asupra actului uman, asupra concepţiei despre binele şi despre răul uman, adică despre binele şi răul moral care se găsesc în noi, în omul istoric – omul existent –, chiar de la început chemat la comuniunea cu Dumnezeu, dar căzut în păcat şi răscumpărat de Cristos.

Pr. dr. Isidor Chinez

 

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro

Isidor Chinez, Bioetica. Responsabilitatea față de viața umană, Iași 2015, 14×20, 324 p., ISBN 978-606-578-230-3, 20 lei.

La Editura „Sapientia” a apărut recent cartea Bioetica. Responsabilitatea față de viața umană, scrisă de pr. dr. Isidor Chinez. Cartea apare în colecția „Tratate de teologie”, formatul 14×20 cm, are 324 pagini și poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum și de la celelalte librării catolice din țară la prețul de 20 lei.

Principalele provocări etice ale timpului nostru sunt date de convergența a doi factori: degradarea metafizică a omului din partea științelor moderne și creșterea enormă a puterii acestora asupra vieții umane datoriră progresului tehnologic. Știința tehnică despre viața umană nu numai că s-a impus asupra înțelepciunii, refuzând să fie condusă de ea, dar pretinde să înlocuiască în totalitate orice a mai rămas cu sensul de mister, supunând momentele decisive și delicate ale trăirii vieții unui fapt de tip tehnic.

În studiul apărut recent la Editura Sapientia, Bioetica. Responsabilitatea față de viața umană, pr. dr. Isidor Chinez își propune să prezinte problemele morale cu care s-au confruntat de-a lungul anilor etica filosofică și teologia morală. Din persectiva teologiei morale, bioetica are ca fundament respectul pentru persoana umană în întregimea ei, inclusiv dimensiunea religioasă. Demnitatea umană este considerată ca punct de plecare și este acordată oricărei ființe umane, indiferent de vârstă, condiție fizică, productivitate etc. Creștinismul afirmă respectul față de persoana umană, considerată în integralitatea ei și raportată la un adevăr obiectiv suprem, care este Dumnezeu.

În acest studiu, autorul pornește de la considerarea valorii vieții umane (capitolul I), pentru a trece apoi la prezentarea amenințărilor actuale la adresa vieții umane (capitolul II). În continuare sunt analizate diferitele concepții despre corporalitatea umană (capitolul III) și motivele pentru care Bioetica intră în orizontul de gândire și acțiune al Bisericii.

Începutul și sfârșitul vieții, cu toate problemele pe care le comportă, constituie miezul acestui tratat. Capitolul V tratează problemele bioetice legate de procreația artificială, capitolul VI vorbește despre respectul față de embrionii umani iar capitolul VII despre problemele etice ale avortului. Ultimul capitol se ocupă de problemele morale pe care le pune eutanasia. Ca un adaos la acest capitol, autorul a tradus Declarația despre eutanasie publicată de Congregația pentru Doctrina Credinței la data de 5 mai 1980.

Ca perspectivă generală, această carte oferă tuturor celor interesați de problema vieții răspunsuri la întrebări de mare actualitate, afirmând importanța vieții și a sensului ei și oferind diferite argumente pentru o viață conformă voinței Creatorului.

Gabriel Cochiorca

 

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro

Cardinal Walter Kasper, Mizericordia. Un concept fundamental al evangheliei – o cheie a vieții creștine, Iași 2015, 14×20, 324 p., ISBN 978-606-578-231-0, 30 lei.

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro

Isidor Chinez, Etica matrimonială, Iași 2015, 14×20, 188 p., ISBN 978-606-578-222-8, 20 lei.

La Editura „Sapientia” a apărut cartea Etica matrimonială, scrisă de pr. dr. Isidor Chinez. Cartea apare în formatul 14×20 cm, are 188 pagini și poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum și de la celelalte librării catolice din țară la prețul de 20 lei.

Familia, celula de bază a societății, este privită de Biserică drept legământ de iubire, leagănul vieții și sanctuar al iubirii. Mai mult, familia este înțeleasă ca o „Biserică domestică”, adică locul unde fiecare se simte primit și se dăruiește lui Dumnezeu și semenului, într-un elan al iubirii care învinge barierele egoismului și individualismului. De aceea, în activitatea sa pastorală, Biserica s-a apropiat cu multă grijă și atenție de familiile creștine, afirmând demnitatea lor și susținându-le în existența și activitățile lor zilnice.

Timpurile moderne constată o criză a conștiinței și a existenței familiei pe diferite planuri. Cum reacționează Biserica la această provocare? Care este actualmente învățătura Bisericii cu privire la căsătorie și familie? Există o etică a iubirii conjugale? La aceste întrebări și la multe altele dorește să răspundă pr. dr. Isidor Chinez în cartea Etica matrimonială, apărută recent la Editura Sapientia.

Autorul și-a structurat studiul în patru capitole. După o scurtă introducere, în care prezintă etimologia și definiția realității cuplului uman de-a lungul istoriei și nuanțele diferite ce decurg din acestea, pr. Isidor Chinez tratează, în primul capitol, tema căsătoriei în istoria mântuirii. Merge mai întâi la Vechiul Testament și analizează modul cum era văzută familia perioada patriarhilor, a judecătorilor și a regilor, în relatarea creației, în perioada profetică și în perioada postexilică. Trecând la Noului Testament, autorul face referință la predica lui Isus despre căsătorie și la învățătura sfântului Paul.

Capitolul al II-lea dezvoltă o reflecție teologică despre căsătorie pornind de la stabilirea identității acestei comuniuni (Ce este căsătoria?), a autorului ei și a caracteristicii sale sacramentale. Analizând căsătoria în contextul transformărilor actuale, autorul identifică cauzele externe și interne ale crizei familiilor.

Capitolul al III-lea tratează iubirea conjugală din punct de vedere etic, descriind diferitele perspective adoptate de-a lungul istoriei (perioada patristică, scolastică, Evul Mediu, Epoca modernă, perioada contemporană), culminând cu viziunea Conciliului al II-lea din Vatican. Conchizând că iubirea este criteriul fundamental al vieții conjugale, autorul o examinează din perspectiva fidelității, a unității și a indisolubilității.

Al patrulea capitol, cu titlul „Familia – sanctuarul vieții”, analizează mai multe teme referitoare la viața de familie, precum paternitate responsabilă, lege morală, conștiință, procreație. Subliniind rolul familiei în transmiterea vieții, autorul prezintă criteriile morale pentru procreația responsabilă, arată diferențele dintre metodele artificiale și cele naturale, afirmă inseparabilitatea dintre unire și procreație și oferă soluții pentru actualele probleme pastorale ce privesc aceste teme.

Lucrarea de față se adresează în special celor căsătoriți și care doresc să se căsătorească, dar și tuturor acelora care sunt angajați în pastorația familiilor, pentru a cunoaște mai bine învățătura morală a Bisericii despre familie.

David Eduard Cristian

 

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro

Isidor Chinez, Etica sexuală, Iaşi 2015, 14×20, 222 p., ISBN 978-606-578-218-1, 20 lei.

La Editura „Sapientia” a apărut recent cartea Etica sexuală, scrisă de pr. dr. Isidor Chinez. Cartea apare în colecția „Tratate de teologie”, formatul 14×20 cm, are 222 pagini și poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum și de la celelalte librării catolice din țară la prețul de 20 lei.

În ultimii ani, fenomenul „sexualității” a dobândit o nouă evaluare în ambientul realității umane, mai ales datorită noilor perspective în care este considerat. Afluxul mare de informații care abundă de abordări libertine, înfățișate sub falsa imagine a libertății, conduc la o relativizare a acestei minunate forțe cu care a fost înzestrat omul: sexualitatea. Se observă așadar necesitatea urgentă de a prezenta lumii de azi viziunea creștină despre sexualitatea umană ca valoare a persoanei în identitatea sa de bărbat și femeie, creată după imaginea lui Dumnezeu iubire și chemată să se realizeze în iubire în cele două moduri specifice: de căsătorie și de virginitate.

Acest scop și l-a propus pr. dr. Isidor Chinez, în timp ce preda teologia morală la Institutul Teologic Romano-Catolic din Iași, în cartea Etica sexuală, apărută recent la Editura Sapientia. Formularea corectă a eticii creștine în domeniul sexualității presupune recunoașterea contextului cultural-istoric în care ne aflăm, dar trebuie să facă referință constant la Sfânta Scriptură și la magisteriul Bisericii.

Argumentarea are în vedere un fundament antropologic, etica sexuală fiind analizată în dimensiunea biologică, psihologică, dialogică, socio-culturală și existențială a persoanei umane. Pentru că unul dintre aspectele pe care le are în vedere acest tratat este cel doctrinal, sexualitatea este privită din prisma mesajului creștin: Sfânta Scriptură și magisteriu. Unificarea acestor două perspective privește omul în integralitatea sa și presupune elaborarea unei etici sexuale a iubirii, caracterizată de dăruire, responsabilitate și alegere, care pune în valoare tocmai această calitate a omului total.

Autorul acordă un capitol special tratării problemelor speciale de etică sexuală, bineînțeles, considerându-le din prisma științelor umane, a Sfintei Scripturi și a tradiției teologice.

Finalitatea acestui studiu este de a-l conduce pe cititor la depășirea acelei mentalități care vede în sexualitate doar ceva banal, izolat de totalitatea persoanei, și să descopere valorile înscrise de Dumnezeu în structura persoanei umane, chemată să se realizeze în relație dialogică cu celălalt.

David Eduard Cristian

 

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro

Iosif Enașoae, coord., Humanae vitae între actualitate și provocare: un răspuns modern la o problemă multiseculară, Iași 2009, 180 p., 17×24, ISBN 978-973-8980-52-5, 20 RON.

Volumul este coordonat de pr. conf. univ. dr. Iosif Enasoae, profesor la Facultatea de Teologie Romano-Catolica din cadrul Universitatii „Al I. Cuza” din Iasi si reuneste lucrarile Simpozionului „Humanae vitae între actualitatea si provocare”.

   Acest simpozion a fost organizat de Facultatea de Teologie Romano-Catolica din cadrul Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi în colaborare cu Institutul Teologic Franciscan din Roman, sub egida Episcopiei Romano-Catolice Iasi, cu ocazia împlinirii a patru decenii de când Papa Paul al VI-lea a promulgat scrisoarea enciclica „Humanae vitae” (25 iulie 1968), referitoare la tema vietii umane si la reglementarea nasterilor. Importanta enciclicei a fost subliniata de toti cei care au conferentiat, ei analizând enciclica sub raport doctrinar, magisterial, etic, antropologic, juridic. Acest simpozion a însemnat un moment de reflectie si de atentie pentru cupluri, oferind rodul anilor de cercetare atât pe plan antropologic si etic, cât si pe plan stiintific, în ceea ce priveste procrearea responsabila.

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro