Restituiri istoriografice
Carol Auner, Restituiri istoriografice, Iași 2013, 282 p, 17×24, ISBN 978-606-578-081-1, 25 lei.
Parintele istoriei, Herodot, denumindu-si opera Historia apodexis, venea sa indice ca scopul operei sale este expunerea evenimentelor, si asa face.Marele orator si om politic al Romei Antice, Cicero, spunând ca historia est testis temporum, lux veritatis, vita memoriae, magistra vitae, nuntia vetustatis, adica martora timpurilor, lumina adevarului, viata memoriei, învatatoarea vietii, vestitoarea trecutului, indica istoria mai mult decât o simpla enumerare de evenimente, conferindu-i aceste nobile stiinte înca de atunci si un rol de judecatoare a evenimentelor, bine înteles printr-un studiu uman lipsit de prejudecati si bazat pe ceea ce istoricul Lucian din Samosata denumea codul deontologic al istoricului, adica o tratare obiectiva.
Aceasta tratare obiectiva, bazata pe iubirea de adevar ca fundament al oricarei cercetari istorice strabate cartea pe care Editura „Sapientia” o propune acum cititorilor, si anume opera istorica a canonicului Carol Auner (1865-1932), sub numele care nu mai are nevoie de comentarii: „Restituiri istoriografice”. Apari?ia acestei restituiri a trecutului generatiilor prezente, dar si celor viitoare, a fost posibila muncii de editare a pr. dr. Stefan Lupu si a studentului Petru Ciobanu.
Volumul, cuprinzând 16 articole publicate de Carol Auner în Revista Catolica în perioada de pâna la intrarea României în Primul Razboi Mondial (1916) si un studiu dedicat începuturilor Bisericii Române (aparut în anul 1902 la Blaj), este prefatat de ÎPS Ioan Robu, arhiepiscop si mitropolit de Bucuresti, în care reliefeaza figura cu adevarat importanta a canonicului Carol Auner, aducând totodata un omagiu editorilor pentru aceasta „restituire” importanta. Urmeaza apoi o „Introducere” în care sunt prezentate unele repere biografice ale autorului, opera stiintifica si colaborarea lui Carol Auner la Revista Catolica, încheindu-se cu prezentarea mostenirii culturale lasate de canonicul bucurestean.
Urmeaza apoi studiul lui Carol Auner intitulat „Cîteva momente din începuturile Bisericei Române”, în care analizeaza crestinismul la români în diferite perioade (de la cea dacica la cea romana), dupa care trece la prezentarea ierarhiei la români, începând cu primele informatii despre aceasta (perioada primitiva) si încheind cu perioada descalecarilor.
Urmatorul studiu este dedicat apostolicitatii crestinismului din România si are drept titlu întrebarea „Predicat-a un apostol în România”, si se axeaza în principal pe studiul începuturilor crestine în Dobrogea. Ramânând la aceeasi zona istorica a României, urmatorul subiect tratat are drept tema „Martirii dobrogeni”, subiect analizat în baza martirologiilor ieronimian si sirian. Trecând la zona istorica a Moldovei, Carol Auner studiaza în urmatoarele doua articole „Începutul Episcopatului de Bacau” si „Episcopia Milcoviei”, studii cu adevarat de pionierat pentru istoria catolicilor din Moldova. Din Valahia ne propune informatii cu privire la „Episcopia Catolica a Severinului” si „Episcopia Catolica a Argesului”. Si întrucât mijlocirea sfintilor este dogma de credinta pentru Biserica Catolica, pe lânga deja amintitii martiri dobrogeni, Carol Auner dedica un studiu si martirilor din Dacia si Moesia, pentru ca apoi, într-o polemica cu B.-P. Hasdeu sa trateze „Catolicismul printre români”. Cele mai multe studii sunt dedicate catolicismului din Moldova, fiind analizate pe rând „Episcopia Milcoviei în veacul al XIV-lea”, „Cei din urma episcopi de Seret”, „Episcopia de Baia (Moldaviensis)” si „Moldova la soborul de la Florenta” (3 articole). Culegerea de articole ale lui Carol Auner se încheie cu prezentarea cladirii Catedralei „Sf. Iosif” din Bucuresti, în care este expusa constructia acestui edificiu de cult în timpul arhiepiscopului Ignatiu Paoli si încheiat în perioada pastoririi arhiepiscopului Paul Palma.
Pe lânga o buna baza documentara care îi permite autorului sa-si fondeze expunerea nu pe simple deductii (chiar daca nu lipsesc nici acestea, dar doar ca urmare a analizei documentelor), autorul recurge si la cercetarile istorice care l-au precedat, deseori intrând în discutie cu ele (fie ele chiar si ale lui N. Iorga sau A. Xenopol), si aceasta cu un singur scop – gasirea adevarului. Este de remarcat faptul ca editorii au pastrat textul original, asa cum a fost el publicat la timpul sau, cu ortografia epocii.
În baza celor scrise pâna aici, consideram ca o recomandare mai buna decât însusi continutul articolelor cuprinse în volumul de fata nu putem gasi. Îi îndemnam pe istorici, si nu numai ai Bisericii, si pe toti cei interesati de radacinile crestinismului si ale catolicismului din România sa se aplece asupra meritoriilor studii ale canonicului Carol Auner pentru a gasi în ele nu doar o simpla expunere de fapte, ci si o analiza obiectiva a acestor evenimente.
Petru Ciobanu
Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro