Magnificat. Colecție de cântece bisericești

Magnificat. Colecție de cântece bisericești, Iași 2015, 14×20, 716 p., ISBN 978-973-8980-97-6, 50 lei.

Editura „Sapientia” anunță apariția cărții de cântece Magnificat. Colecţie de cântece bisericeşti, editată de Oficiul pentru Muzică Sacră și Cânt Bisericesc al Episcopiei Romano-Catolice de Iași, în colaborare cu Arhiepiscopia Romano-Catolică de București. Cartea apare în colecția „Muzică bisericească”, formatul 14×20 cm, are 716 pagini, este tipărită în două culori, roșu și negru, și este legată cu coperți tari. Volumul de cântece poate fi procurat de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţară la preţul de 50 lei. Pentru comenzile colective mai mari de 20 de exemplare adresate direct Editurii Sapientia se fac reduceri de 30 %.

***

Redăm în continuare „Prefața” semnată de PS Petru Gherghel și „Nota asupra ediției” semnată de pr. Pavel Chelaru în numele Comisie diecezane de muzică sacră.

Prefaţă

 

Cântați-i Domnului, toate popoarele! (cf. Ps 96,1-3)

Cu aceste cuvinte ale psalmistului, întâmpin și salut cu mare bucurie și satisfacție apariția colecției de cântece bisericești Magnificat, opera unui efort îndelungat depus de Comisia de muzică a Episcopiei de Iași, în colaborare cu Arhiepiscopia de București. Ea vine să încoroneze o lungă și impresionantă strădanie de a valoriza bogata și variata moștenire lăsată de înaintașii noștri, care au ținut să-și exprime credința și încrederea lor în Dumnezeu printr-o linie melodică adaptată poporului nostru simplu, dar profund credincios, manifestând astfel în mii de forme trăirea și speranțele sufletului, dar și bucuria plină de încredere a inimii neamului nostru.

Cântarea în general este modalitatea cea mai frumoasă de a-l preamări pe Creator, pentru a-i mulțumi și pentru a-i aduce laudă. Iar cântul liturgic este forma cea mai plăcută și veșmântul frumos al rugăciunii. De fapt, muzica și cântarea însoțesc necontenit viața și trăirea ființelor din Univers. Întreaga fire tresaltă de bucurie și freamătă într-un mod minunat, în mii și mii de forme, exprimându-și bucuria existenței și a vieții. Toate viețuitoarele au cântul și modul lor de a mulțumi pentru darurile primite și de a-i aduce laudă Celui care le-a creat. Glasul tainic al naturii și vocea atâtor ființe necuvântătoare răsună neîncetat, chiar dacă unii nu sunt atenți la mesajul lor atât de variat. Toți și toate freamătă și cântă, împlinindu-și menirea.

Este minunat că putem descoperi acest adevăr la tot pasul, căci el ne invită să ascultăm minunatele cântări și concerte ale naturii din jurul nostru. Avem ce asculta și avem ce învăța! Însuși psalmistul, contemplând acest adevăr, exclamă: „Toată făptura să-l laude pe Domnul!” (cf. Ps 148).

Dacă așa stau lucrurile cu ființele necuvântătoare, ne întrebăm cum este cu omul? Omul, capodopera lui Dumnezeu, este înzestrat cu atâtea daruri: inteligență și voință, capacitate de a gândi și de a reflecta, cu darul vorbirii și al comunicării, dar mai ales cu talentul de a cânta. Cum îi aduce el laudă Creatorului său? Cum se manifestă și cum se exprimă față de Cel care l-a îmbogățit cu atâtea daruri și talente? Cum se folosește de ele? Cum știe să le împărtășească celor din jur? Dar mai ales cum se raportează față de marele și veșnicul Binefăcător? Cum îi manifestă durerile, temerile, bucuriile, speranțele și mulțumirile pe care le trăiește?

Colecția de cântece Magnificat pe care o avem în față vrea și poate să fie un răspuns la aceste întrebări legitime, căci ea prezintă în paginile ei un argument convingător al bogăției artistice care provine din credință și din iubirea față de tot ce este frumos și înălțător și un mod cât se poate de reușit de a exprima sentimentele sufletești ale celui credincios în fața lui Dumnezeu.

Aceste cântări, selectate și verificate cu migală și viu interes şi adunate în noua colecție de cântece bisericești a Bisericii noastre locale, reprezintă un prinos de credință și iubire al atâtor persoane talentate și inspirate din istoria poporului nostru credincios, doritor să înfrumusețeze celebrările liturgice. Trebuie să fim mândri de cei din trecut ca și de cei din timpurile noastre, care, rând pe rând, au știut să adauge noi cântări și noi imnuri în tezaurul cântărilor liturgice și religioase. Constatăm că repertoriul cântecelor și al rugăciunilor s-a lărgit din ce în ce mai mult, bucurându-ne astăzi de o mulțime de cântări și rugăciuni pline de suflet și de inspirație cerească.

Parcurgând paginile acestei colecții, descoperim cu bucurie cum cântările religioase devin rugăciuni vii, pline de farmec, care se transformă în cel mai plăcut și mișcător imn de preamărire înălţat lui Dumnezeu, exprimând în mod plenar sentimentul de mulțumire și de recunoștință al unui popor credincios, plin de frumusețea sufletească a iubirii pe care o poate arăta și exprima un om, mai ales un om care crede și se simte obligat să dea glas bucuriei și recunoștinței.

Îi felicit pe toți cei care, dând glas talentului lor pentru versuri și melodii, au îmbogățit acest repertoriu al cântărilor noastre bisericești. Exprim îndeosebi, în numele tuturor beneficiarilor acestei munci sârguincioase, un gând de aleasă prețuire față de cei care s-au implicat cu zel pentru această operă și îi felicit cu satisfacție pe toți membrii Comisiei de muzică bisericească instituită de noi, care s-au ostenit ani întregi să adune, să verifice și să perfecționeze liniile melodice și textele tuturor cântărilor prezente în repertoriul bogat al moștenirii primite, punându-le la îndemâna comunităților noastre catolice.

Acelora care vor primi acest dar spiritual și cultural al credinței și Bisericii noastre locale le doresc alese bucurii sufletești. Autorilor şi editorilor acestei colecții le împart arhiereasca noastră binecuvântare, cu dorința „ca toți să fie una” în lauda adusă lui Dumnezeu cel întreit, întru cinstirea Maicii sfinte și a tuturor sfinților noștri protectori. Tuturor, un îndemn la bucurie și cântare: Iubilate Deo! Lăudați-l pe Domnul, toate popoarele; cântați-i Domnului cu bucurie!

 

Iași, 22 noiembrie 2015,

în comemorarea sfintei Cecilia

+ Petru Gherghel

episcop de Iași

Notă asupra ediţiei

În Dieceza Romano-Catolică de Iași, dorința de a pune în mâinile credincioșilor o colecție de cântece bisericești, care să exprime credința și viața lor creștină, se pierde în negura vremurilor. Tradiția orală și câteva documente scrise ne vorbesc de încercări sporadice ale unor preoți și credincioși laici talentați, care au tradus, au compus și au cules cântece care să fie folosite în cadrul liturgiei.

O contribuție importantă la dezvoltarea cântului bisericesc pe teritoriul Diecezei de Iași a venit din partea Seminarului Diecezan din Iași (1886) și a celui Franciscan din Hălăucești (1898), precum și din partea Școlii de Dascăli sau de Cântăreți Bisericești (1898).

Până la instaurarea regimului comunist, în Dieceza de Iași au fost publicate mai multe colecții de cântece bisericești, mai mari sau mai mici, cu note sau fără note. Cele mai folosite au fost Cântărețul catolic (Săbăoani, 1934) şi Lăudaţi pe Domnul (Bucureşti, 1935).

După reforma liturgică a Conciliului al II-lea din Vatican, cântul sacru a cunoscut un nou suflu. În acest timp sunt puse în circulație numeroase cântece autohtone, dar și multe cântece traduse din repertoriul italian, francez, german sau chiar polonez și unguresc. Printre cei care și-au pus talentul în slujba cântului sacru prin compoziții se numără pr. Constantin Hausner, pr. Iosif Andrici, pr. Ioan Simon, pr. Ioan Ciuraru, pr. Ioan Tamaș, pr. Ștefan Vacaru, pr. Pavel Balint, pr. Marian Fechetă, pr. Iosif Păuleț, pr. Iosif Enășoae, pr. Lucian Farcaș, pr. Laurențiu Antoci, pr. Pavel Chelaru, pr. Florin Spatariu, pr. Dominic Soare, pr. Eduard Soare, dl. Ștefan Bejan și mulți alții.

O muncă titanică și cu adevărat de pionierat a fost făcută de Comisia muzicală instituită de autoritățile bisericești în anul 1975. Această comisie era compusă din: pr. Constantin Hausner, pr. Iosif Simon OFMConv., pr. Iosif Gherghel, pr. Ioan Simon și pr. Ioan Ciuraru. Misiunea comisiei nu era ușoară, deoarece trebuia să selecteze din peste 1.500 de cântece pe acelea care să fie adaptate spiritului liturgic și să favorizeze participarea activă a credincioșilor la celebrările liturgice. Cântecele selectate au fost structurate în două volume, intitulate Cântați Domnului. Primul volum, publicat în 1983, cuprindea trei părți: Persoanele divine, Sfânta Liturghie și Sacramentele. Volumul al II-lea, apărut ulterior, avea tot trei părți: Timpurile liturgice, Sanctoralul și Diverse. În vederea tipăririi, toate aceste cântece au fost scrise pe matrițe de preoții Iosif Păuleț și Iosif Martin, dar au fost și imprimate pe bandă magnetică, cu ajutorul unui grup de 10 seminariști de la Iași.

Introducerea Liturghiilor pentru copii și tineri în comunitățile catolice din dieceză a determinat și apariția muzicii bisericeşti adapate acestor grupuri și acompanierea ei cu instrumente de suflat, coarde și percuție. Tonul pentru acest nou stil de muzică a fost dat de Seminarul din Iași, începând cu anul 1979. Întrucât în acel timp lipseau colecțiile de cântece cu note, seminariștii își făceau propriile colecții, scriind de mână sute de cântece cu note. Aceste colecții mai există și azi în bibliotecile personale ale unor preoți.

După retragerea domnului profesor Iosif Bișoc (1984) și a succesorului său, pr. Pavel Balint (1987), de la catedra de muzică bisericească a Seminarului din Iași, munca de formare muzicală a seminariștilor și de pregătire a dascălilor a fost preluată de pr. Pavel Chelaru. Sub coordonarea sa și susținut de un grup inimos de seminariști, a fost publicată  „Colecția de cântece a Seminarului”, în două volume, pentru cântarea liturgică, monodică și polifonică, a seminariștilor. Ulterior, aceste două volume au fost revizuite de domnul profesor Mihai Bișoc, ajutat de pr. Iosif Răchiteanu și de câțiva seminariști, și publicate într-o nouă colecție de cântece pentru seminariști, intitulată Cantate Domino (2001). Această colecție, reeditată în mai multe rânduri, revizuită, îmbunătățită și adăugită, deși fusese intenționată doar pentru corul Seminarului, a fost distribuită și în comunitățile catolice din țară.

Perspectiva muzicii sacre și a cântului bisericesc în Dieceza de Iași a cunoscut o nouă abordare, în special după anul 2000, după ce mai mulți preoți au avut posibilitatea să studieze la instituţii specializate din ţară şi din străinătate. Aprofundarea documentelor bisericești în domeniu, dorința de a conforma cântul sacru la exigențele liturgiei, simțul artistic dezvoltat în urma contactului direct cu patrimoniul muzicii gregoriene, dar și cu cântul polifonic apusean și universal, au adus în Dieceza noastră un suflu nou și o nouă dorință de a realiza o colecție de cântece bisericești adaptată acestor noi perspective.

Pentru atingerea acestui obiectiv, episcopul Diecezei de Iaşi, PS Petru Gherghel, prin Decretul episcopal nr. 1969, din data de 1 septembrie 2012, a numit o comisie muzicală formată din: pr. Pavel Chelaru (coord.), pr. Ciprian Antălucă, pr. Pavel Balint, pr. Eugen Budău, pr. Cristian Dumea OFMConv., pr. Iulian Faraoanu, pr. Lucian Farcaș, pr. Cristinel Fodor, pr. Daniel Iacobuţ, pr. Cristian Ignat, pr. Ștefan Lupu, pr. Iosif Păuleț, pr. Dominic Soare, pr. Eduard Soare, pr. Florin Spatariu, pr. Ștefan Vacaru.

După întrunirea de constituire, sub președinția episcopului diecezan, PS Petru Gherghel, și a episcopului auxiliar, PS Aurel Percă, comisia și-a fixat şedinţele de lucru, câte 3-4 pe an, prima fiind în data de 18 decembrie 2012.

Încă de la prima întâlnire, membrii comisiei s-au exprimat în favoarea unor criterii generale de lucru. Ele au avut în vedere structura prezentei ediţii, documentele Bisericii referitoare la muzica liturgică, relația dintre text și melodie, necesitatea îmbogăţirii repertoriului deja existent şi eventualele schimbări survenite de-a lungul timpului în calendarul liturgic (de exemplu, introducerea în calendarul general sau local a unor noi sfinţi, fericiţi). Numeroasele încercări de a scrie muzică pentru liturgie, uneori fără suportul unei pregătiri adecvate din punct de vedere artistic şi liturgic, dar animate de dorinţa sinceră de a fi de folos în cult, au permis membrilor comisiei să individualizeze anumite caracteristici, absolut necesare, pe care trebuie să le aibă acest repertoriu al cântărilor pentru popor în limba română.

Odată cu introducerea celebrării liturgiei în limba poporului, chestiunea text-melodie s-a dovedit a fi una de maximă importanţă, și aceasta, pe de o parte, datorită dorinţei Conciliului, care s-a pronunţat în favoarea unei participări cât mai active și mai conștiente a credincioșilor la celebrarea liturgică (cf. Sacrosanctum Concilium 21) și, pe de altă parte, datorită faptului că muzica liturgică a împlinit întotdeauna rolul de amplificator sonor al textului sacru. Din ceea ce se spune în cântece şi de calitatea lor muzicală depind expresia credinţei Bisericii, claritatea structurii celebrării, imaginea globală a celebrării văzută ca un eveniment eclezial şi, nu în ultimul rând, caracterul pedagogic al anului liturgic.

Conştienţi de faptul că, în evaluarea unui cântec, trebuie ţinut cont de factori cu caracter ştiinţific, estetic, stilistic, cultural şi ambiental, membrii comisiei au precizat câteva criterii textuale şi melodice pe care să le urmărească în selectarea cântecelor.

Criteriile textuale au fost următoarele:

1) textele folosite în muzica liturgică „să fie conforme cu doctrina catolică, de preferat, preluate din Sfânta Scriptură şi din izvoarele liturgice” (Sacrosanctum Concilium 121). Motivul e dat de faptul că liturgia creştină este actualizarea misterului de mântuire al lui Cristos şi, în acelaşi timp, constituie expresia credinţei Bisericii care se asociază cu el. Prin urmare, această credinţă presupune formulări corecte, fără a exclude însă aportul poeziei;

2) textele folosite în cântece trebuie să trezească atitudini spirituale care aparţin de drept adunării liturgice: rugăciune, meditaţie, bucurie, speranță etc. De aceea, ele trebuie să fie potrivite cu celebrările în care sunt folosite, cu structura şi contextul liturgic. Pentru aceasta, au fost evitate textele de inspiraţie subiectivă, excesiv sentimentale, nepotrivite pentru celebrarea liturgică;

3) textele cântărilor trebuie să aibă un caracter funcţional. În liturgie nu se cântă doar pentru a face mai frumoasă celebrarea, ci pentru că există elemente care, prin natura şi finalitatea lor, fac din cântare o parte integrantă a celebrării, cu momente care îi aparţin de drept;

4) au fost preferate textele în care ritmul literar corespunde cu ritmul muzical (de exemplu, silabe tonice pe timpi muzicali accentuaţi), în acea împletire care asigură o mai mare inteligibilitate a textului şi facilitează învăţarea cântecului;

5) în trecut, a existat aşa-numita misă monomelodică, în care părţile misei erau cântate pe aceeaşi melodie. De asemenea, a existat practica de a compune mai multe texte pe aceeaşi melodie (de exemplu: „Creştin sunt din leagăn” şi „Mărire s-aducem”). În prezenta ediţie, s-a preferat păstrarea unui singur text pentru o melodie, pe de o parte, ca un criteriu de identificare și, pe de altă parte, pentru îmbogăţirea repertoriului muzical autohton;

6) un aspect important de care s-a ținut cont a fost cel legat de adaptarea unor texte care au fost preluate din tradițiile liturgice străine, în sensul unei mai mari conformităţi cu originalul. În munca de traducere şi (implicit) de adaptare s-a ţinut cont de ambientul din care a fost preluat textul unei melodii, timpul liturgic sau celebrarea pentru care a fost scris în limba originală. Astfel, el a fost introdus, în aceleaşi condiţii, în actuala colecţie;

7) atât cât a fost posibil, s-a păstrat în actuala ediţie un fond arhaic al limbii române, anumite cuvinte a căror frecvenţă de folosire este destul de redusă astăzi, dar care sunt o mărturie a unor registre şi stiluri funcţionale ale limbii române din trecut. Acolo unde astfel de termeni arhaici îngreunau înţelesul textului, s-a preferat înlocuirea lor cu termenii actuali.

Criteriile melodice au fost următoarele:

1) au avut întâietate melodiile originale româneşti, specifice ambientului creştin catolic, care constituie fondul muzical autohton. Nu au fost introduse melodiile care provin din alte tradiţii muzicale creştine sau necreştine;

2) creaţiile melodice au fost analizate după următoarele aspecte: validitatea teologică a textului; la cântecele care prezintă schema „strofă-refren”, acesta din urmă să fie uşor de redat şi de executat; cantabilitatea şi pertinenţa rituală; evitarea intervalelor disonante care îngreunează execuţia; atenţie la distanţa dintre termenul acut şi termenul grav al compoziţiei; evitarea diviziunilor ritmice prea mici sau prea mari; folosirea privilegiată a secvenţei muzicale, în funcţie de structura armonică a cântecului; simetrie în alcătuirea frazelor şi a semifrazelor muzicale; desfăşurare logică a discursului muzical; ca şi în cazul textelor, ritmul melodic trebuie să corespundă ritmului literar; rigoare ştiinţifică în ceea ce priveşte scriitura muzicală;

3) melodia să fie în slujba textului, nu invers. Astfel, a fost considerat necesar ca melodiile să corespundă cu natura liturgică a textului. Nu tot ce se cântă într-o celebrare liturgică poate fi considerat un cântec (de exemplu, aclamaţiile sau recitativele). Melodia asigură o slujire faţă de text, pe care îl evocă, îl face mai sonor, mai inteligibil și mai ușor de asimilat;

4) întrucât „Biserica recunoaşte cântul gregorian ca fiind propriu liturgiei romane: de aceea, în acţiunile liturgice, în condiţii egale, să i se rezerve locul principal” (Sacrosanctum Concilium 116), în prezenta ediţie a fost adăugat un fond de cântări gregoriene care fac parte din patrimoniul multisecular al Bisericii Romane şi care sunt de referinţă din punct de vedere al compoziţiei muzicale (cf. Musicam Sacram 56). Aceste cântări gregoriene au fost propuse în varianta textuală originală, în limba latină;

5) cât privește melodiile preluate din alte ambiente liturgice, comisia a avut în vedere, ca şi în cazul textelor, păstrarea locului original al melodiei;

6) pentru a fi evitate confuzii la nivelul memoriei sonore comune, au fost omise din actuala ediţie melodiile care, la origine, nu au fost scrise pentru celebrări liturgice (de exemplu, „Nu mai sunt cuvinte”);

7) ținând cont de faptul că, în cadrul liturgiei, muzica este un munus ministeriale, mereu în slujba ritului celebrat, au fost analizate durata unor melodii şi elasticitatea cu care un cântec poate fi adaptat exigenţelor unui rit concret.

Cântecele selectate după aceste criterii au fost așezate în colecția Magnificat urmărind structura anului liturgic (I. Timpul Adventului; II. Timpul Crăciunului; III. Timpul Postului Mare; IV. Timpul Paştelui; V. Solemnitățile din Timpul de peste an), ordinea sacramentelor și sacramentaliilor (VI), sfinții (VII), diverse (VIII) și cântece în limba latină (IX).

Evident, plecând de la aceste criterii, în colecția de față nu au putut fi introduse toate cântecele cunoscute și folosite în diferitele comunități ale Bisericii noastre locale. Intenția comisiei a fost aceea de a realiza o colecție funcțională, care să poată fi utilizată în toate comunitățile catolice din țară, pentru a spori coeziunea dintre ele. Multe cântece, care respectă criteriile textuale și melodice stabilite, au fost înregistrate într-un „tezaur” al cântecelor bisericești și vor putea fi folosite în funcție de necesități și de specificul local.

După trei ani de muncă asiduă, suntem în măsură să oferim acum credincioșilor catolici și păstorilor lor o colecție de cântece bisericești, care să-i ajute la celebrările liturgice, pentru o participare cât mai demnă și rodnică la tainele mântuirii aduse de Cristos. Le mulțumim tuturor acelora care ne-au ajutat în adunarea, scrierea şi editarea cântecelor. De-a lungul anilor, au fost mulți cei care şi-au oferit cu generozitate ajutorul la realizarea acestei colecţii de cântece bisericeşti. Bunul Dumnezeu, care cunoaște inimile, să-i răsplătească pe fiecare în parte cu iubirea sa!

Biserica noastră locală, asemenea Mariei şi împreună cu ea, înalță cu bucurie și recunoștință imnul „Magnificat”, „Sufletul meu îl preamărește pe Domnul”, pentru că Domnul a privit la condiția noastră umilă, de pelerini pe acest pământ, și ne-a deschis calea unirii cu el, prin Isus Cristos, în Duhul Sfânt.

În numele Comisiei Diecezane de Muzică Sacră

Pavel Chelaru

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro


Repertoriu coral polifonic, vol. II: Pentru Advent şi Crăciun

Florin Spatariu, Repertoriu coral polifonic (Pentru Advent şi Crăciun), vol. II, Iaşi 2014, p. 128, 21×29, ISBN 978-606-578-183-2, 12 lei.

Editura „Sapientia” anunţă apariţia cărţii Repertoriu coral polifonic (Pentru Advent şi Crăciun), vol. II, coordonată de pr. dr. Florin Spatariu. Cartea apare în colecţia „Muzică bisericească”, formatul 21×29 cm, are 128 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la orice librărie catolică din ţară la preţul de 12 lei.

În peisajul publicistic al Bisericii noastre locale de Iaşi, în ultimul timp şi-au făcut apariţia două noi cărţi cu totul aparte. În a doua jumătate a lunii noiembrie 2014, la Editura „Sapientia”, pr. Florin Spătariu publică al doilea volum din colecţia „Repertoriu coral polifonic”. Cunoscut pentru exigenţa sa în domeniul muzical, autorul vrea să ofere diferite partituri, fie corectate, fie îmbunătăţite, fie elaborate pentru a veni în sprijinul corurilor polifonice.

În acest al doilea volum, intitulat Repertoriu coral polifonic – Cântece pentru Advent şi Crăciun, sunt prezentate 14 cântări pentru Advent, 30 de lucrări pentru Crăciun şi 10 colinde.

Partitura, în format A4, este foarte uşor de urmărit pentru corist, la orice voce ar cânta.

În cuvântul introductiv, PS Aurel Percă, episcop auxiliar de Iaşi, afirma: „Pentru a fi în consonanţă cu liturgia Bisericii, este nevoie de cântări adaptate, cu un text corect, cu o muzică şi un stil care să garanteze demnitatea celebrărilor….. Volumul de faţă este, aşadar, un instrument deosebit de util în pregătirea celebrărilor de Crăciun, oferind posibilitatea interpretării polifonice a repertoriului specific acestor sărbători, fiind, în acelaşi timp, o contribuţie preţioasă ce ajută la exprimarea frumuseţii misterului celebrat şi la introducerea credincioşilor «în misterul timpului liturgic al sărbătorii». Autorul, care coordonează apariţia acestui al doilea volum, are deja o experienţă bogată în pregătirea corului catedralei din Iaşi şi este cunoscută pasiunea lui pentru o muzică sacră de înaltă ţinută artistică, capabil să transmită nu numai emoţii estetice, ci şi să înalţe sufletul spre frumuseţea divină… Doresc ca acest repertoriu să fie de mare folos pentru celebrările noastre, ajutându-ne să împărtăşim şi în cântare acel patrimoniu de credinţă şi de trăire religioasă care caracterizează poporul nostru creştin”.

 

Pr. Iosif Dorcu

 

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro


Repertoriu coral polifonic, vol. I. Kyrie, Gloria, Aleluia, Sanctus, Agnus,

Florin Spatariu, Repertoriu coral polifonic (Kyrie, Gloria, Aleluia, Sanctus, Agnus), Iaşi 2014, p. 126, 21×29, ISBN 978-606-578-148-1, 12 lei.

Editura „Sapientia” anunţă apariţia cărţii Repertoriu coral polifonic (Kyrie, Gloria, Aleluia, Sanctus, Agnus), coordonată de pr. dr. Florin Spatariu. Cartea apare în colecţia „Muzică bisericească”, formatul 21×29 cm, are 126 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la orice librărie catolică din ţară la preţul de 12 lei.

Arta muzicală, având drept limbaj sunetele, favorizează nașterea unor creații menite să impresioneze nemijlocit trăirea și gândirea. Platon afirma că „muzica oferă un suflet universului, aripi minții, zbor imaginației și viață oricui o trăiește”. Acest volum de polifonii coordonat de pr. dr. Florin Spatariu poate fi numit „oglindă” a ceea ce corul Catedralei Romano-Catolice din Iași interpretează constant în cadrul Liturghiilor.

Papa Pius al X-lea afirma în Tra le sollecitudini că „muzica sacră, ca parte integrantă a liturgiei solemne, participă la scopul general al acesteia, care este gloria lui Dumnezeu, sanctificarea și edificarea credincioșilor. Ea contribuie la mărirea decorului și splendorii ceremoniilor ecleziastice, și așa cum datoria sa principală este de a ornamenta cu o melodie adecvată textul liturgic care este propus credincioșilor, tot astfel scopul ei principal este acela de adăuga o mare eficacitate textului însuși, în așa fel încât credincioșii prin intermediul ei să fie mai ușor ajutați la devoțiune și să fie mai bine dispuși să primească în ei roadele harului, care sunt proprii celebrării sfintelor mistere”.

În acest sens, repertoriul coral îngrijit de pr. Florin Spatariu dorește să impulsioneze o mai mare angajare în animarea și transmiterea valorilor liturgice prin cântări polifonice. Este un volum care cuprinde lucrări ce pot însoți părțile de bază ale sfintei Liturghii: Kyrie – 14 creații; Gloria – 7 creații; Aleluia – 20 creații; Sanctus – 10 creații și Agnus Dei – 12 creații. Celelalte cântări din cadrul sfintei Liturghii, de la început, ofertoriu, împărtășanie sau sfârșitul Liturghiei, precum și altele specifice unor timpuri liturgice (Advent, Crăciun, Postul Mare și Paștele), vor apărea în următoarele volume care sunt deja în lucru.

Cu siguranță, muzica sacră trebuie să fie o artă, nefiind posibil altfel să aibă acea eficacitate și acel impact asupra celui care ascultă; acesta din urmă este și motivul pentru care Biserica promovează în cadrul liturgiei arta sunetelor. Când în spatele unei compoziții nu există o competență și o adecvată pregătire muzicală se cade de la sublim la banal. Frumos ar fi să existe o atitudine de respect pentru Misterul care se celebrează, realizată prin cântare. Însuși autorul acestui volum spune: „o muzică bună, inspirată se scrie o singură dată, se corectează cel mult de două ori, iar apoi se cântă de sute de ori”.

 

Ştefan Tamaş

 

 

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro


Florin Spătariu, Coruri mixte pentru Liturghia catolică, vol. II

Florin Spătariu, Coruri mixte pentru Liturghia catolică, vol. II, Iași 2010, 20×29, 15 RON.

Editura „Sapientia” anunţă apariţia cărţii Coruri mixte pentru Liturghia catolică. Compoziţii şi armonizări, vol. II, scrisă de Pr. Florin Spătariu. Cartea apare în colecţia „Muzică bisericească”, în formatul 20×29, are 86 de pagini şi poate fi procurată de la orice librărie catolică din ţară la preţul de 15 lei.

 

Având ca punct de pornire dorinţa de a oferi corurilor din bisericile catolice locale un material muzical polifonic, propun cel de-al II-lea volum, după primul apărut în anul 2007. Volumul de faţă conţine, la fel ca şi primul, compoziţii şi armonizări, unele fără acompaniament, într-o manieră mai simplă, altele cu acompaniament de orgă şi într-o manieră mai puţin convenţională din punct de vedere armonic.

Textele care stau la baza lucrărilor sunt luate din literatura sacră a Bisericii Catolice şi cea biblică, fiind expuse în limbile română, latină şi germană. În realizarea sonorităţilor muzicale corale m-am ghidat după cuvintele lui George Enescu referitoare la muzică, care spunea că „menirea sfântă a muzicii este de a stinge urile, de a potoli patimile şi de a apropia inimile într-o caldă înfrăţire”.

Când şi unde s-au născut lucrările din acest volum? Ele s-au născut din dorinţa şi seriozitatea cu care membrii Corului Catedralei Romano-catolice din Iaşi se dedică artei muzicii sacre, trecând apoi prin laboratorul muzical al acestuia. Depăşită etapa apariţiei şi transformării materialului muzical, ne-am gândit să oferim şi altora din munca noastră, nu numai prin intermediul muzicii ascultate pe viu în fiecare duminică în cadrul sfintei Liturghii de la ora 11, ci şi pe calea scrisului muzical.

Cum ar arăta oare muzica dacă nu ar fi dăruită celorlalţi? Înainte de toate cred că ea este oferită de Creator acelora care din fire sunt înclinaţi să împartă cu ceilalţi darurile cu care sunt înzestraţi. Or, a te bucura de darurile unei arte atât de minunate, aşa cum este muzica, înseamnă să fii mai bogat decât mulţi care au cheia vistieriilor acestei lumi. De aceea, a oferi celorlalţi o muzică prin care să fie ajutaţi să se deschidă spre frumos şi să-l descopere pe Cel care este autorul frumuseţii este, pe lângă alte împliniri, un semn sigur al credinţei în frumuseţea artei, în Dumnezeu şi în facerea de bine prin artă.

Pr. Florin Spătariu

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro


Coruri mixte pentru Liturghia catolică, vol. I

Florin Spătariu, Coruri mixte pentru Liturghia catolică, vol. I, Iași 2007, 20×29, 15 RON.

Volumul este o culegere de compoziţii şi armonizări pentru cor mixt pe patru voci. Unele dintre ele sunt prelucrări pentru diferite voci solistice şi acompaniament coral sau instrumental.

Culegerea este împărţită în două categorii de lucrării: compoziţii şi prelucrări ale unor melodii cunoscute din repertoriul muzical liturgic al Bisericii Catolice. Ambele categorii de coruri, compoziţiile  şi prelucrările, sunt de o dificultate medie, la îndemâna corurilor bisericeşti formate din voci mixte.

Pun la dispoziţie aceste lucrări corale,  ca un material muzical alternativ, tuturor celor care doresc să-şi îmbogăţească repertoriul coral bisericesc. Volumul în sine este o neînsemnată contribuţie la grandiosul patrimoniu muzical sacru universal. Următoarele volume vor conţine Mise integrale şi alte lucrări de dimensiuni mai mici.

F. Spătariu

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro


Cantate Domino (editia a doua)

Iosif Răchiteanu – Mihai Bișoc, coord., Cantate Domino (editia a doua),  Iași 2005, 1060 p., 14×20, 30 RON.

Înconjurat de minunăţiile creaţiei pe care le percepe în inefabila lor frumuseţe şi ordine, omul are o reacţie religioasă fundamentală: se prosternă în adoraţie şi aduce mulţumire, lăudându-l pe Creator – „Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat este numele tău pe tot pământul…! Ce este omul că te gândeşti la el, sau fiul omului că îl vizitezi?” ( Ps 8,1.5).

Mai ales experienţa istorică îi oferă omului posibilitatea să experimenteze ocro­tirea, eliberarea, vindecarea şi răscumpărarea: „Să cântăm Domnului, căci strălucită este biruinţa lui… el m-a salvat… el este Dumnezeul părinţilor mei, pe el îl voi prea­mări” (Ex 15,1.2).

Numeroasele atitudini ale omului în faţa Maiestăţii lui Dumnezeu unic şi întreit şi a atotputerniciei sale iubitoare şi pline de îndurare, în faţa tulburătorului eveniment al Întrupării în care este recapitulată toată creaţia, sunt prezente în colecţia de faţă.

Îngrijitorii acestei ediţii, pr. Iosif Răchiteanu şi prof. Mihai Bişoc, ajutaţi de stu­denţii teologi Adrian Ghercă, Ciprian Huşanu, Iulian Farţade, Vincenţiu Balint, Fabian Tiba, Eduard Soare, George Ivan, Valentin Aenoaiei, Daniel-Ionel Medveş şi Lucian Giurgea, au adunat cu grijă şi au selectat ceea ce geniul uman a creat pentru sensibi­litatea specifică spaţiului geografic şi timpului istoric în care vieţuim, au ordonat şi au corectat cu delicateţe tezaurul de cântece care s-a sedimentat şi a fost asimilat de poporul nostru creştin, având în vedere în chip special comu­nitatea seminarului, pentru care este făcută şi selecţia pieselor şi armonizarea, fără a exclude posibilitatea ca această colecţie să poată fi utilizată cu folos şi de alte ambiente.

A. Bulai

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro


Gloria in excelsis Deo! Cântece pentru Crăciun

Gloria in excelsis Deo! Cântece pentru Crăciun, Iași 2005, 12×17, 139 p., 5 RON.

Brosura contine o serie de colinde si cântece specifice timpului Craciunului. Este foarte utila în pregatirea celebrarilor specifice acestui timp liturgic si vine în întâmpinarea unei nevoi stringente de a avea structurat cât mai bine patrimoniul coral catolic, în functie de timpurile liturgice.

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro


Sfânta Liturghie cântată

Sfânta Liturghie cântată, Iași 2002, 268 p., 20×29, 8 RON.

În tradiţia Bisericii Catolice de rit latin, cântarea sfintei Liturghii a ocupat un loc privilegiat în formele de manifestare ale cultului. Muzica gregoriană a guvernat şi continuă să guverneze forma de cântare, mai ales în ceea ce priveşte desfăşurarea sfintei Liturghii. Dacă în cadrul celorlalte părţi componente ale sfintei Liturghii a pătruns cu uşurinţă muzica polifonică de factură non-gregoriană, în ce priveşte părţile ce îi revin celebrantului, tiparul muzicii gregoriene îşi spune şi astăzi cuvântul.

Din punct de vedere al perenităţii ei, muzica gregoriană şi-a dovedit peste veacuri calităţile. Având avantajul limbii latine cu reguli metrice bine definite din punct de vedere al accentelor cuvintelor, muzica gregoriană a rămas un model al oricărei muzici culte, expusă corect din punctul de vedere al relaţiei text-muzică.

Dificultăţile au apărut în momentul în care locul limbii latine a fost luat de limba poporului. Toate transformările muzicale au întâmpinat dificultăţi. Acestea au fost de naturi diferite, dar toate se pot sintetiza în relaţia text-muzică şi potrivirea accentelor muzicale cu cele tonice ale cuvintelor. Neluarea în seamă a acestor reguli de bază a dus la crearea unor forme denaturate de cântare şi practicarea lor în cadrul comunităţilor până când acestea au devenit reguli.

Volumul Sfânta Liturghie cântată este o carte care conţine toată Liturghia în forma ei cântată: ritul începutului, prefeţe, rugăciuni euharistice şi ritul încheierii.

Datorită faptului că textele trebuiau să se modeleze cât mai bine cu putinţă pe muzică, am ales varianta traducerii făcute de preot Ioan Ciuraru. Aplicarea acestor texte în volumul Sfânta Liturghie cântată s-a făcut cu aprobarea episcopului de Iaşi, Mons. Petru Gherghel.

În elaborarea muzicală am plecat de la principiul că muzica trebuie să fie în slujba textului. Dificultatea principală a reprezentat-o potrivirea accentelor cuvintelor cu accentele muzicale. S-a avut în vedere şi păstrarea cât mai mult cu putinţă a formei de bază practicate deja, modificările fiind făcute acolo unde se cerea acest lucru.

Grafica muzicală s-a concentrat pe o imitare a graficii gregoriene, fiind folosite simple combinări de valori muzicale diferite (pătrimi şi optimi), tocmai pentru a lăsa libertate în desfăşurarea muzicală, regula fiind accentuarea firească a cuvintelor, cât mai bine îmbinată cu metrica muzicii.

Cuprinsul lucrării se structurează după varianta latinească a Liturghierului roman, Ordo Missae in cantu, editată de către Sacra Congregatio Pro Culto Divino din 5 iunie 1973. Părţile ei componente sunt: ritualul începutului, prefeţe (tonuri simple şi tonuri solemne), rugăciuni euharistice, ritualul Împărtăşaniei, ritualul încheierii.

Lucrarea are un caracter didactic şi se adresează, în primul rând, studenţilor teologi din anii terminali. Dar lucrarea poate fi folosită în egală măsură de toţi cei care vor să cânte cât mai corect o Liturghie cântată.

Florin Spătariu

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro


Corpus Domini. Cântece și rugăciuni pentru Joia Verde și adorația euharistică

Corpus Domini. Cântece și rugăciuni pentru Joia Verde și adorația euharistică, Iași 2002, 64 p., 14×20, 1.5 RON.

În centrul vieţii Bisericii este sfânta Euharistie, taină ce conţine trupul şi sângele lui Isus Cristos.

Încă din primele veacuri creştine, taina sfintei Euharistii a fost realitatea către care s-au îndreptat cele mai frumoase creaţii de rugăciuni şi cântece. Cinstea şi veneraţia de care se bucură în continuare această taină găsesc şi astăzi cale de manifestare prin rugăciuni şi cântece, prin care comunitatea îşi manifestă în mod public şi particular adoraţia faţă de dumnezeirea lui Cristos în speciile pâinii şi ale vinului.

Corpus Domini este o broşură de 64 de pagini, în care se expune un material de rugăciuni şi cântece în cinstea sfintei Euharistii, ce vine în ajutorul credincioşilor şi al comunităţilor în momentele de manifestare publică de adoraţie euharistică.

Se compune din două părţi: 1) Modele de staţiuni, litanii şi rugăciuni pentru Joia Verde; 2) Cântece procesionale şi de adoraţie euharistică.

Chiar la începutul broşurii, este menţionat faptul că textele prezentate sunt un model pentru procesiunea din Joia Verde, neavând totuşi un caracter obligatoriu. Este posibil, în funcţie de necesităţile pastorale şi de sensibilitatea unei comunităţi, să se folosească şi alte texte şi cântece.

Majoritatea cântecelor sunt culese din repertoriul deja cunoscut şi practicat în comunităţile catolice. Există şi cântece mai puţin cunoscute din repertoriul universal, din marii compozitori clasici, cu predilecţie din repertoriul polonez. De asemenea, sunt puse şi câteva melodii gregoriene.

Sunt evitate formele prea banale de manifestare muzicală, fie de provenienţă locală, fie din traduceri şi adaptări nereuşite. La sfârşit, este adăugat şi Te Deum.

Prin bogăţia şi practicitatea cu care sunt expuse rugăciunile şi cântecele procesionale euharistice, broşura Corpus Domini poate fi un material deosebit de util, atât pentru preoţi, cât şi pentru credincioşi.

Florin Spătariu

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro


Marana Thà. Cântece pentru Advent

Marana Thà. Cântece pentru Advent, Iași 2001, 45 p., 14×20, 1 RON.

Puteti achizitiona acesta carte, accesand site-ul: www.librariasapientia.ro